ISU IalomițaCe poti face în postura de victimă a violenței domestice?

Nr. 12125 din 27 Februarie 2024

 
BULETIN INFORMATIV

 
 
        Poate solicita ordinul de protecție persoana a cărei viață, intergitate fizică sau psihică ori libertatea îi este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru de familie, în scopul înlăturării unei stări de pericol.
 
Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, modificată și completată prin Legea 174/2018 definește violența domestica ca fiind “ orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică,economică,socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima”.
 
 
Ce poti face în postura de victimă a violenței domestice?
 
 
Dacă sunteţi victimă a violenţei în familie:
 
-  depuneţi o sesizare scrisă la subunitatea de poliţie pe raza căreia domiciliaţi;
 
-  depuneţi această cerere completată la judecătoria de care aparţineţi cu domiciliul sau reşedinţa, însoţită de probe: sesizarea depusă la poliţie, certificat medico-legal, nume martori, înscrisuri sau înregistrări;
 
- după emiterea ordinului de protecţie şi punerea lui în aplicare, semnalaţi orice încălcare a prevederilor lui, la 112 sau la postul de poliţie;
 
-  trebuie să ştiţi că aveţi dreptul la punerea în aplicare de îndată a ordinului de protecţie şi dreptul de a fi protejaţi de încălcarea lui, nerespectarea prevederilor acestuia reprezentând infracţiunea de încălcare a hotărârii judecătoreşti, care se sancţionează cu închisoare de la o lună la un an. Împăcarea înlătură răspunderea penală;
 
 
Ordinul de protective provizoriu
 
Ordinul de protecție provizoriu poate fi emis de către polițiști pentru o perioadă de 5 zile, când situația o impune, stabilind pentru agresori mai multe obligații ori interdicții, conform art 31 din Legea 217/2003.
 
-  evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
 
-  reintegrarea victimei și a copiilor, după caz, în locuința comună;
 
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate