31 decembrie 1852 - A avut loc inaugurarea Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București

  • La 31 decembrie 1852 are loc inaugurarea Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București, cu piesa "Zoe sau Amantul împrumutat".

În aprilie 1836, "Societatea Filarmonica" – societate culturală înființată de I.H. Rădulescu și Ioan Cîmpineanu – cumpără Hanul Cîmpinencii pentru a construi în acel loc clădirea Teatrului Național și începe colectarea de bani și materiale pentru acest scop. În 1840, "Obșteasca Adunare" propune domnitorului Alexandru Ghica un proiect pentru construcția Teatrului Național cu cheltuiala statului.

Proiectul este aprobat la 4 iunie 1840. Domnitorul Gheorghe Bibescu reia ideea înființării teatrului și aprobă o nouă locație: fostul han Filaret. Locul hanului Filaret a fost ales din mai multe motive: se întindea până la mijlocul Podului Mogoșoaiei (azi, Calea Victoriei) și se afla oarecum în centrul orașului; după cutremurul din 1838, hanul suferise pagube importante și trebuia dărâmat.Fosta clădire a Teatrului Național, după Primul Război Mondial.

Din raportul din 13 august 1843 al comisiei însărcinate cu ridicarea teatrului, rezultă că sunt necesari 20.300 de galbeni pentru întreaga construcție a teatrului. La acea data nu erau disponibili decât 13.000 de galbeni. Gheorghe Bibescu prin „Înaltă Rezoluție” spune: „Am fi dorit ca acel teatru să se săvârșească cu 13.000 de galbeni” și cere comisiei să facă economie dar și acordul în caz de nevoie pentru fonduri suplimentare „din capitolul extraordinar al Visteriei”. Acestea deoarece Bibescu considera „clădirea Teatrului în orașul Bucureștilor fiind un lucru care privește nu numai la folosul acestui oraș, dar a totului neamului Românesc, prin influența izbăvitoare ce va avea atât asupra bunelor năravuri cât și asupra desăvârșirii limbii Naționale și dezvoltării literaturii Românești.”

În septembrie 1843, comisia ia legătura cu trei mari arhitecți din Paris, Viena și München pentru întocmirea unui plan. Pentru aceste planuri s-au plătit 3.150 lei pentru cel din Paris, 2.523 lei pentru cel de la Viena și 120 de galbeni pentru cel de la München. În urma analizei, comisia se hotărăște pentru planul arhitectului C. Roesner din München. Pentru că domnitorul nu este mulțumit, în 1845 se depun noi planuri. Este preferat planul arhitectului catalan Xavier Villacrosse (cu studii în Franța, și arhitect-șef al orașului București), asupra căruia arhitectul vienez A. Hefft, chemat în 1846 de către noua comisie, își dă acordul.

Conform unei mărturii a lui Pantazi Ghica, pe locul viitorului Teatru Național se afla, pe la 1830, „o băltoacă mare, verde-neagră, în care orăcăiau broaștele, pe când rațele se bălăceau în șanțurile largi de-a lungul Podului…” („Podul Mogoșoaiei”, devenit Calea Victoriei după Războiul de Independență)

Spre sfârșitul anului 1847, comisia se modifică din nou iar din mai 1848 încep lucrările la ridicarea teatrului, lucrări întrerupte de evenimentele revoluționare din iunie 1848. În august 1849, după instalarea pe tron a domnitorului Barbu Știrbei, se reia licitația pentru terminarea construcției. Hotelul Novotel, a cărui intrare reproduce cu fidelitate faţada fostului Teatru Naţional. Suma prevăzută inițial n-a fost suficientă. În ianuarie 1852 s-a raportat domnului că pentru construcție s-au cheltuit 1.518.675 lei și până la terminarea lucrării mai erau necesari 1.039.961 lei. Dar și aceste prevederi au fost depășite. Toate cererile arhitectului Hefft erau aprobate de Știrbei. În cursul anului 1852 lucrările s-au desfășurat într-un ritm intens. Decorațiunile interioare au fost realizate de germanul Mühldörfer.

La 31 decembrie 1852 are loc inaugurarea Teatrului Național, cu piesa "Zoe sau Amantul împrumutat", vodevil cu cântece, piesă tradusă de Bobescu, cu muzică de Wachman, având ca actori principali pe Nina Valery și Costache Caragiale. Clădirea teatrului a fost construită în stil baroc în cea mai mare parte, avea un parter cu 338 staluri, trei rânduri de loji, un foaier luxos cu scări de marmură de Carrara și o mare galerie, unde aveau acces studenții și elevii, în mod gratuit. Sala în întregime avea 1000 de locuri, era socotită a treia în Europa ca mărime, și avea o acustică excelentă. Fațadele laterale ale teatrului dădeau pe două străzi ce coborau: în dreapta strada Matei Millo până la strada Sf.Ionică și în stânga, strada Câmpineanu, până la strada Știrbei Vodă.

În primii doi ani de la deschidere, teatrul a fost luminat cu lumânări de seu iar din 1854 s-au folosit lămpi cu ulei de rapiță. Mai târziu, teatrul a fost luminat cu gaz aerian și apoi, cu lumină electrică. În 1875, Teatrul cel Mare din București devine Teatru Național, sub directoratul scriitorului Alexandru Odobescu.


În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai exact în 26 august 1944, aviația germană a executat o misiune de distrugere a Palatului Telefoanelor, bomba însă a ratat ținta și a căzut pe Teatrul Național, care se găsea de cealaltă parte a străzii. Deși clădirea Teatrului Național a fost distrusă, teatrul a continuat să funcționeze cu două scene "de împrumut" - Sala "Studio" și Sala Comedia. Terenul vechiului Teatru National a rămas viran până în anii 1990, când s-a construit acolo Hotelul Novotel. Porticul de intrare al clădirii dispărute în 1944 a fost reconstruit, simbolic, devenind portalul de intrare în noua construcție cu fațadă de sticlă a hotelului.

Actuala clădire a teatrului a fost inaugurată în versiunea ei originală în decembrie 1973, modificată apoi considerabil în 1983-84, revenindu-se la forma inițială exterioară în 2012-2014.

Sursă foto: wikipedia.org

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Invitație la premiera online a filmului documentar „1989. Jurnalul unei Revoluții”, o producție a Teatrului Național din București

15 Dec 2020 2070

„Restaurăm istoria și construim viitorul“ Clădiri cu suflet, personaje şi poveşti. Teatrul Național București (galerie foto)

28 Jul 2020 1124

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Ion Sava - Polivalența unui reformator al lumii spectacolelor

05 May 2020 2049

Virgil Andriescu, la ceas aniversar. În 84 de ani de viață, cinci decenii pe scenă sau pe platourile de filmare

25 Apr 2020 661

Spectacol la Casa de Cultură Constanța Iubitorii de teatru, invitați „Pe o pânză de păianjen“

21 Sep 2019 1390

Actorii de la Teatrul Național București protestează pe treptele instituției, în semn de solidaritate față de magistrații din România (video)

03 Mar 2019 1043

„Requiem“ de G. Verdi, la Teatrul „Oleg Danovski“

12 Oct 2018 885

„Forța destinului“ de la Teatrul „Oleg Danovski“ Constanța, patru nominalizări la Oscarul Operelor Naționale

04 Dec 2017 2132

Un an de la dispariţia marelui actor Mircea Albulescu

08 Apr 2017 1903

Teatrul Național București, în doliu

03 Jan 2017 2237

Regizorul Mircea Anca s-a stins din viață

28 Nov 2015 1601

Cu ocazia lansarii noului album, STEFAN HRUSCA va sustine un concert la Teatrul National Bucuresti!

27 Mar 2015 1053

Ion Caramitru, reales preşedinte al UNITER

01 Oct 2014 1026

Doliu la Teatrul Naţional Bucureşti A murit actorul Matei Alexandru

04 Jul 2014 2789

Incendiu la Teatrul Naţional. Oamenii sunt evacuaţi

12 Apr 2014 3955