45 de ani de la Cutremurul din '77. Peste 1.500 de persoane au decedat

• La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit
• Cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km

 
Cutremurul din 1977 a fost cel mai distructiv din istoria României. Se împlinesc, astăzi, 45 de ani de Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77). Acesta s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, și a avut efecte devastatoare asupra României.
A avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde, 1.570 de victime, din care 1.391 numai în București.
 
În istorie, cel mai puternic cutremur românesc a avut o magnitudine de 7,9-8,2 pe scara Richter, producându-se la data de 26 octombrie 1892. A durat 2 minute și 30 de secunde și s-a resimțit în toată Europa.

La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.
 
Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.
 
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.
 
Deși cutremurul a fost foarte puternic (unda de șoc simțindu-se aproape în toți Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter.

Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km.
 
Această replică a avut magnitudinea 4,9 pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 pe scara Richter.
 
Reacția oficială

În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților.

După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.

În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.

Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri), cascadorii și pompierii români au făcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieți.

 
Marii oameni ai României care au murit atunci
 
- Toma Caragiu, actor român de teatru și film (n. 1925)
- Corneliu M. Popescu, traducător român (n. 1958)
- Alexandru Ivasiuc, prozator român (n. 1933)
- A. E. Baconski poet, prozator, eseist român (n. 1925)
- Savin Bratu, critic, istoric și teoretician literar român (n. 1925)
- Daniela Caurea, poetă română (n. 1951)
- Mihail Petroveanu, critic și istoric literar român (n. 1923)
- Veronica Porumbacu, poetă și prozatoare română (n. 1921)
- Mihai Gafița, critic și istoric literar român (n. 1923)
- Alexandru Bocăneț, regizor român de televiziune (n. 1944)
- Doina Badea, interpretă română de muzică ușoară (n. 1940)
- Eliza Petrăchescu, actriță română de teatru și film (n. 1911)
- Tudor Dumitrescu, pianist și compozitor român (n. 1957)
- Ioan Siadbei, lingvist și istoric literar român (n. 1903)
- Constantin Baciu, prozator și publicist român (n. 1911)
- Florin Ciorăscu, fizician român (n. 1914)
- Paul C. Petrescu, fizician român (n. 1915)
- Filofteia Lăcătușu, solistă de muzică populară (n. 1947)

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

A fost publicat proiectul Strategiei Naționale de Reducere a Riscului Seismic