Broaște țestoase de apă, observate pe canalul Litcov, anul trecut Este Ziua Mondială a Broaștelor Țestoase

• Data de 23 mai marchează  Ziua Mondială a Broaștelor Țestoase, inițiată în anul 2000.
• Broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis) este o specie ce trăiește în apele stătătoare și în cele care au un curs lent din interiorul Deltei.

Data de 23 mai marchează  Ziua Mondială a Broaștelor Țestoase, inițiată în anul 2000, când American Tortoise Rescue a denumit-o prima dată ca fiind ziua mondială a acestei specii, aflată din ce în ce mai mult pe cale de dispariție.

Caretul sau țestoasa de mare ajunge la 1-2 m lungime și 200 kg. Are carapacea mai puțin bombată, cu plăci osoase mai puțin sudate. Picioarele sunt adevărate vâsle care îi servesc la înot. Înmulțirea se face prin ouă pe care le depune în nisipul de pe plajă. Sunt vânate pentru carne, grăsime și ouă.

În anul 2016, pescarii din localitatea constănțeană Vadu au avut parte de o captură pe cât de neașteptată, pe atât de interesantă. Ei au găsit în apele Mării Negre o țestoasă uriașă, originară se pare din Marea Mediterană. Pescarii l-au informat imediat pe directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța, , care a mers în locul semnalat. 

Directorul CMSN a declarat atunci pentru ZIUA de Constanța că este vorba de un mascul și că acesta va fi preluat și dus, teporar, la Acvariul din Constanța. Asta deoarece, această specie exotică de țestoasă nu rezistă la temperaturi sub 18 grade Celsius, iar apa Mării Negre va avea, în curând, în jur de 18 grade Celsius. 

Directorul  mai spunea atunci, că țestoasa a ajuns pe țărmul de la Vadu din cauza tropicalizării. Încălzirea globală le face pe aceste țestoase să migreze spre nord.

Deasemenea, anul trecut, broaște țestoase de apă au fost observate pe canalul Litcov.

Broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis) este o specie ce trăiește în apele stătătoare și în cele care au un curs lent din interiorul Deltei. Se hrănește cu diverse specii de insecte acvatice, scoici, viermi, raci, mormoloci și mai rar cu peștișori. Carapacea este bombată, de culoare neagră, uneori cu pete galbene, iar partea de dedesubt (plastronul) este negru-cafeniu.

Principala amenințare la adresa acestei specii o constituie degradarea habitatelor. Este un foarte bun indicator ecologic pentru calitatea apelor, fiind un animal deosebit de sensibil la poluare. Păstrarea nealterată a habitatelor și informarea publicului larg despre importanța ecologică a acestei specii reprezintă acțiunile principale în protecția broaștei țestoase de apă.

Sursa foto: Facebook/ ARBDD - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Citește și: UPDATE O țestoasă uriașă a fost găsită pe plaja de la Vadu. Broasca a fost dusă la Acvariul din Constanța (video)