Actualitate
S-au împlinit 89 de ani de la nașterea fizicianului Eugeniu Ivanov
04 Dec, 2022 11:58
1513
În data de 4 decembrie 1933, în satul Dorobanțu, comuna Nicolae Bălcescu, județul Constanța, s-a născut Eugeniu Ivanov, cel care mai târziu avea să devină un reputat fizician și membru corespondent al Academiei Române din 23 februarie 1996.
Moartea sa a fost evocată de Secția de Științe Fizice a Academiei Române, care a anunțat regretabila plecare dintre noi a lui Eugeniu Ivanov.
Potrivit publicației Independența Română, Eugeniu Ivanov a studiat la Constanța până la terminarea liceului, pentru ca în continuare să se mute la București, unde a urmat cursurile Facultății de Fizică-Matematică, secția Fizică, din cadrul Universității din București.
În anul 1966 a obținut diploma de doctorat în fizică. Lucrarea sa de dizertație s-a axat pe studiul stărilor izomere Sn115. Coordonator i-a fost academicianul Horia Hulubei.
De la absolvire, în anul 1955, a lucrat neîntrerupt la Institutul de Fizică Atomică, dar şi-a continuat pregătirea în centre de cercetare din URSS, Italia şi Germania.
Activitatea sa profesională s-a desfășurat între 1975 si 1976 ca „visiting profesor” la Institutul Hahn-Meitner din Berlin, iar mai apoi a elaborat metoda fascicolului pulsat la ciclotron, o metodă preluată la reactorul nuclear şi acceleratorul Tandem. Având o pregătire vastă, a condus lucrările de construcţie şi autodotare cu instalaţii de criogenie, de temperaturi înalte, câmpuri magnetice mari ale experimentelor de interacţie hiperfină, înfiinţând un prestigios Laborator de Interacţii Hiperfine. Pe baza remarcabilelor rezultate în cercetare a fost recunoscut şi apreciat în lumea ştiinţifică din domeniul nuclear. Rezultatele excepţionale obţinute au permis stabilirea de legături de colaborare cu centre de cercetare din Europa.
Majoritatea studiilor sale au avut în centrul atenției magnetismul nuclear. Astfel, au apărut lucrări ca: „Sisteme de blocare a fotomultiplicatorului în tehnica fascicului pulsat” și „Studiul compoziției elementare a unor mostre de sol lunar prin metode nucleare”, realizate la Ciclotronul IFIN, fiind în final şef al Secţiei Ciclotron din Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.
Cariera sa științifică s-a întins pe o perioadă de peste 40 de ani. Pe parcursul acestor ani, Eugeniu Ivanov a coordonat teze de doctorat și a direcționat unele cercetări spre studii de analiză a unor probe de mediu şi cercetări în medicină şi biologie.
Eugeniu Iavanov a primit o medalie pentru întreaga activitate de cercetare și îndrumare științifică pe care a desfășurat-o cu precădere în cadrul Ciclotronului Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH).
Contribuţia sa la creşterea vizibilităţii şi rolului cercetării româneşti în domeniul fizicii nucleare a permis ca astăzi, România să fie recunoscută ca un loc special al cercetării în domeniul fizicii atomice, să fie aleasă ca centru de dezvoltare și proiectare al Uniunii Europene, să fie gazda celui mai important proiect Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics facility (ELI-NP).
Moartea sa a fost evocată de Secția de Științe Fizice a Academiei Române, care a anunțat regretabila plecare dintre noi a lui Eugeniu Ivanov.
Potrivit publicației Independența Română, Eugeniu Ivanov a studiat la Constanța până la terminarea liceului, pentru ca în continuare să se mute la București, unde a urmat cursurile Facultății de Fizică-Matematică, secția Fizică, din cadrul Universității din București.
În anul 1966 a obținut diploma de doctorat în fizică. Lucrarea sa de dizertație s-a axat pe studiul stărilor izomere Sn115. Coordonator i-a fost academicianul Horia Hulubei.
De la absolvire, în anul 1955, a lucrat neîntrerupt la Institutul de Fizică Atomică, dar şi-a continuat pregătirea în centre de cercetare din URSS, Italia şi Germania.
Activitatea sa profesională s-a desfășurat între 1975 si 1976 ca „visiting profesor” la Institutul Hahn-Meitner din Berlin, iar mai apoi a elaborat metoda fascicolului pulsat la ciclotron, o metodă preluată la reactorul nuclear şi acceleratorul Tandem. Având o pregătire vastă, a condus lucrările de construcţie şi autodotare cu instalaţii de criogenie, de temperaturi înalte, câmpuri magnetice mari ale experimentelor de interacţie hiperfină, înfiinţând un prestigios Laborator de Interacţii Hiperfine. Pe baza remarcabilelor rezultate în cercetare a fost recunoscut şi apreciat în lumea ştiinţifică din domeniul nuclear. Rezultatele excepţionale obţinute au permis stabilirea de legături de colaborare cu centre de cercetare din Europa.
Majoritatea studiilor sale au avut în centrul atenției magnetismul nuclear. Astfel, au apărut lucrări ca: „Sisteme de blocare a fotomultiplicatorului în tehnica fascicului pulsat” și „Studiul compoziției elementare a unor mostre de sol lunar prin metode nucleare”, realizate la Ciclotronul IFIN, fiind în final şef al Secţiei Ciclotron din Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.
Cariera sa științifică s-a întins pe o perioadă de peste 40 de ani. Pe parcursul acestor ani, Eugeniu Ivanov a coordonat teze de doctorat și a direcționat unele cercetări spre studii de analiză a unor probe de mediu şi cercetări în medicină şi biologie.
Eugeniu Iavanov a primit o medalie pentru întreaga activitate de cercetare și îndrumare științifică pe care a desfășurat-o cu precădere în cadrul Ciclotronului Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH).
Contribuţia sa la creşterea vizibilităţii şi rolului cercetării româneşti în domeniul fizicii nucleare a permis ca astăzi, România să fie recunoscută ca un loc special al cercetării în domeniul fizicii atomice, să fie aleasă ca centru de dezvoltare și proiectare al Uniunii Europene, să fie gazda celui mai important proiect Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics facility (ELI-NP).
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: