Fondul de Garantare: Normele de creditare se pot
trimite fara protocolul-cadru 11 banci si-au exprimat intentia de a
participa la continuarea programului guvernamental
Fondul National de Garantare a Creditelor pentru
IMM-uri (FNGCIMM) a instiintat bancile ca pot trimite spre aprobare
Bancii Nationale a Romaniei noile norme de creditare din cadrul
programului ,,Prima casa 4", fara sa astepte publicarea
protocolului-cadru. Pana in prezent, 11 banci, reprezentand peste 80%
din volumul portofoliului de garantii, si-au exprimat intentia de a
participa la continuarea programului guvernamental.
Potrivit legislatiei, protocolul-cadru trebuie aprobat printr-un ordin
comun al ministrului Finantelor Publice si al ministrului Economiei,
urmand a fi publicat in Monitorul Oficial. Urmatorul pas va fi ca
FNGCIMM sa semneze protocolul-cadru cu bancile care si-au exprimat
optiunea de a participa la program. ,,Precizam faptul ca bancile au
obligatia de a-si actualiza normele interne de creditare si de a le
supune spre aprobare Bancii Nationale a Romaniei, actualizarea normelor
fiind legata de modificarile cadrului legal aduse prin OUG 33/2011 si HG
404/2011, fara a exista implicatii legate de publicarea
protocolului-cadru, care nu poate completa sau schimba continutul
actelor normative de nivel superior, mentionate anterior", se arata
intr-un comunicat transmis de FNGCIMM, ca reactie la unele declaratii
ale presedintelui Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) Radu Ghetea, pe
tema demararii programului guvernamental.
Cand incepe programul
Oficialul ARB a precizat, saptamana trecuta, ca bancile asteapta de la
Fondul de Garantare proiectul de conventie pentru ,,Prima casa 4",
astfel incat sa introduca masurile din acesta in normele de creditare
care urmeaza sa fie supuse aprobarii BNR. Radu Ghetea a adaugat ca
startul creditarii in cadrul programului s-ar putea da peste trei-patru
saptamani.
Totodata, Dominic Bruynseels, presedintele executiv al BCR, afirma ca
bancile vor oferi primele credite ,,Prima casa 4" in momentul in care
BNR va termina de evaluat toate riscurile legate de normele de
creditare.
Principala diferenta in cea de-a patra editie ,,Prima casa" fata de
programele anterioare o reprezinta impartirea riscului, in mod egal,
intre stat si institutiile de credit. Pe partea de costuri, nivelul
acestora ramane la fel ca in trecut, dobanzile la imprumuturile in euro
fiind de Euribor la 3 luni alaturi de o marja de maximum 4,5%, iar la
creditele in lei marja este de maximum 2,5% la care se adauga Robor la 3
luni. Avansul minim va ramane la 5%. Vor mai putea accesa imprumuturi
in cadrul noului program inclusiv cei care detin o locuinta de cel mult
50 mp.
Plafon epuizat
FNGCIMM a mai aratat ca a elaborat si transmis bancilor partenere inca
din data de 2 mai proiectul de protocol-cadru, pentru a fi analizat de
acestea.
,,Bancile si-au facut propriile observatii, care au fost discutate,
coroborate si preluate de Fond in forma definitiva a
protocolului-cadru, transmisa catre Ministerul Finantelor Publice in
data de 9 mai", se indica in comunicatul Fondului.
Bancile au epuizat inca de la inceputul lunii mai a acestui an plafonul
de 200 de milioane de euro alocat de guvern programului ,,Prima casa
3".
Greutatea cu care s-au miscat insa autoritatile de la anuntul lansarii
unei noi etape a programului a condus la lansarea, de catre institutiile
de credit, a unor variante alternative de creditare ipotecara. Bancile
ofera imprumuturi imobiliare cu dobanzi relativ mai mari decat cele din
cadrul ,,Prima casa", cu un avans minim mai ridicat, punctul forte
fiind acela ca oricine poate accesa un astfel de credit.
Potrivit calculelor Consiliului Investitorilor Straini (CIS), o
injumatatire a garantiei statului ar putea conduce la acordarea de noi
imprumuturi de aproximativ 1,4 miliarde de euro. Aceasta suma ar
contribui si la o crestere a PIB cu 0,6%, a numarului de noi angajati pe
termen mediu cu 12.000 de persoane, dar si a veniturilor bugetare cu
0,5%.
Programul ,,Prima casa" a demarat in luna iulie 2009, analistii fiind de
acord ca fara acesta economia Romaniei ar fi inregistrat o scadere
suplimentara.
De la inceptul programului si pana in luna februarie a acestui an au
fost acordate aproape 35.000 de garantii in valoare de peste 1,3
miliarde de euro.
Sursa:
Financiarul.com
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: