Depozitele în euro aduc mai mult pierderi

Câştigurile la economiile în euro sunt erodate de comisioanele băncilor

Românii preferă să economisească în lei, chiar dacă se împrumută în euro. Aceste preferinţe sunt justificate de nivelul mai scăzut al dobânzilor practicate la moneda europeană, care încurajează împrumuturile, dar nu şi economisirea .

Constituirea unui depozit de 500 de euro pe trei luni le aduce pierderi clienţilor noi care optează să econo­mi­sească la şapte din cele mai mari bănci de pe piaţă din cauza comisioanelor de administrare a contului curent sau de retragere de nu­me­rar. Valoarea acestora reuşeşte să înghită bonificaţii de până la 2,75% pe an. Cea mai mare pierdere provocată de aceste costuri, de 8 euro, se înregistrează în cazul constituirii unui astfel de depozit la UniCredit Ţiriac de către un client nou al băncii. Bonificaţia plătită de bancă este una din cele mai reduse, de 1,35% la scadenţa menţionată, însă pierderea este cauzată de co­misionul de administrare al contului curent (2 euro pe lună) şi de cel perceput la retragerea banilor de la ghişeu, de minimum 3,5 euro.

O pierdere ceva mai redusă, de 2,5 euro, este înregistrată de cei ca­re decid să facă banking cu BCR prin constituirea unui depozit în moneda unică. Singura bancă din top 10 la care câştigi dacă faci un ast­fel de depozit este Banca Tran­sil­vania. Datorită dobânzii mai mari decât a celorlalţi jucători din top 10, de 3,25% pe an în cazul scade­nţe­lor pe trei luni, şi a absenţei comisionului de administrare la contul curent, clienţii rămân cu 1,4 euro du­pă ce retrag banii de la ghişeu. Două bănci, BRD şi ING, impun însă o sumă minimă de 1.000 de euro în cazul depozitelor cu do­bânzi fixe.

Economisirea în euro este de obicei mai avantajoasă în cazul băn­cilor cu cote de piaţă mai re­du­se, atât ca urmare a bonificaţiilor mai mari, cât şi a comisioanelor mai mici. De exemplu, Piraeus, Banca Românească, RBS, Garanti, RIB şi Credit Europe Bank nu percep comisioane la ridicarea banilor de la ghişeu în ziua scadenţei de­po­zitelor. Însă absenţa comisionului de retragere poate fi compensată de alte taxe: de exemplu, Credit Euro­pe comisionează depu­nerile în conturi cu minimum 2 euro (0,1% din sumă) în cazul sumelor în valută.
Persoanele care au deja un cont curent în euro la o anumită bancă şi economisesc tot la aceasta au mai multe şanse de câştig. În cazul constituirii unui depozit identic, deponenţii obţin aproape 3,5 euro dacă optează pentru Piraeus, Banca Românească sau Garanti Bank. În schimb, chiar şi în acest scenariu, clienţii UniCredit Ţiriac, Raiffeisen şi BCR ies tot în pierdere.

Scadenţe promovate de bănci
În afară de alegerea băncii la care au deja un cont curent în euro, eventual cel deschis la contractarea unui credit, clienţii care vor să iasă în câştig pot miza pe scadenţele mai lungi, de un an, sau pentru cele pe care le promovează băncile. De obicei, în cazul depozitelor pe un an dobânzile reuşesc să amortizeze plata comisioanelor percepute de majoritatea instituţiilor bancare.
Alte beneficii pot fi obţinute prin alegerea depozitelor promo­ţio­­nale sau care prezintă alte avantaje. BCR încurajează depozitele în euro pe un an, iar la acestea nu co­misionează ridicarea banilor de la ghişeu în ziua scadenţei. În acelaşi timp, UniCredit a avut promoţii la depozitele pe termene de patru sau şapte luni în cazul cărora a re­nun­ţat la comisionul de retragere la scadenţă. Acum banca are ace­eaşi strategie în cazul depozitelor la cinci luni constituite până la mij­locul lunii iulie, pentru care nu ta­xea­ză retragerea de numerar în ziua scadenţei dacă aceasta va fi în anul 2012. În schimb, Raiffeisen îi re­com­pensează pe clienţii care-şi în­casează veniturile într-un cont des­chis la aceeaşi instituţie bancară cu dobânzi mai mari cu 0,5 puncte pro­centuale decât cele oferite standard la sumele depuse pe şase sau 12 luni.

Economiile se concentrează la băncile mari
Aproape trei sferturi din deponenţii ale căror economii sunt ga­ran­tate optează tot pentru una din cele mai mari cinci bănci de pe pia­ţă, potrivit ultimului buletin publicat de Fondul de Garantare a Depo­zitelor în Sistemul Bancar. În ace­laşi timp, „68,78% din totalul valorii depozitelor garantate este concentrat la cinci instituţii de credit", se afirmă în documentul menţionat.

În martie populaţia a pus mai mulţi bani deoparte în valută şi a cheltuit o parte din depozitele în lei. Mai precis, soldul depozitelor în valută (cea mai mare parte fiind în euro) a avansat cu 1%, până la 9,43 miliarde de euro, potrivit da­telor publicate de BNR. În ianua­rie şi februarie sumele econo­misite în valută au crescut cu 0,2% pe lună. Însă economiile în valută reprezentau doar 37% din sumele puse deo­parte de populaţie.

Sursa: Sfin.ro