#ConstanțaEsteBine Ziua 218 – 6.08.2022. Astăzi sărbătoresc necunoscutul

Trăim într-o lume care ne este descrisă de când deschidem ochii. Cei din jurul nostru folosesc cuvinte prin care se străduie să cuprindă minunile din jur.

Spun ”copac” la orice entitate care are un trunchi și ramuri, iar dacă vreau să știu mai multe, mă duc la oamenii care au cuvinte suplimentare: acesta este un Măr pădureț, sau în limba latina Malus sylvestris, din familia Rosaceea.

Folosim multe cuvinte să cuprindem necuprinsul.

Mintea are senzația că prin cunoașterea și repetarea acestor cuvinte, înțelege lumea din jur și se poate raporta eficient la ea.

Prin cuvintele cu care spunem poveștile minții am transformat mari părți din percepția noastră în automatisme: luăm drept la bun înțelese pământul, cerul, iarba, copacii, ceilalți oameni, aproape tot ce se petrece în jur. Nici nu ne mai uităm la ele, le aruncăm doar priviri fugitive, în drumurile noastre zilnice.

Când ne uităm în jur cu ochii plictisiți de descrierile făcute, nu mai reușim să zărim prospețimea, necunoscutul, noutatea. Chiar dacă acestea se întâmplă zilnic, le trecem cu vederea, prinși de îndeplinirea acțiunilor din scenariul descriptiv al rolului vieții noastre.

Suntem roboți ai minții, derulând acțiuni și trăind întâmplări într-o lume vie, fremătând de energie și de viață. Ocazional, suntem atinși de vibrația vieții, observăm dinamica lumii din jur și apare o senzație de reverență și venerație profundă. Un curcubeu. Un apus de soare. Un fluture ce ne aterizează pe braț. Un animal care ne privește direct în ochi. Nu durează mult și ne reîntoarcem în automatismul minții.

Dintre caracteristicile feminine, necunoscutul este cel care ne înspăimântă cel mai tare. Mintea se teme de necunoscut, pentru că nu-l poate descrie și nu-l poate controla.

Iar pierderea controlului echivalează pentru minte și descrierea sa drept haos.

Astăzi sărbătoresc necunoscutul pentru că este comoara puterilor feminine. Explorarea necunoscutului și aducerea lui în lumina cunoașterii reprezintă aventura feminină prin excelență. Ce este conceperea unui copil, purtarea lui în pântec 9 luni, nașterea și creșterea lui, dacă nu o confruntare în fiecare secundă cu necunoscutul vieții?

Femeile sunt maestre în confruntarea cu necunoscutul.

Le este frică de moarte de el (de aceea multe femei se tem de singurătate și întuneric, pentru că în aceste circumstanțe, se simte mai puternic interacțiunea cu necunoscutul lumii), dar în același timp sunt fascinate și atrase irezistibil de el (acceptarea maternității este o astfel de ”joacă cu focul” necunoscutului).
Necunoscutul, reprezentat de multe ori prin întuneric sau vid, marele gol sau lipsa de formă nu este altceva decât un uriaș câmp de potențial.

Din care energia creativă a fiecăruia poate extrage, atrage, modela sau crea orice intenționează.

Necunoscutul poate fi privit ca pânza albă a unui pictor. Sau ca fila albă din fața unui scriitor. Sau precum câmpul gol, în fața unui constructor de case.

Dacă știți ce senzație ați avut în fața unui ”gol”, a unui spațiu neocupat, care așteaptă o creație, înțelegeți cum vă raportați la necunoscut.

”Am putea” să fugim și să nu ne confruntăm cu necunoscutul. Dar el va găsi mereu drum către realitatea noastră.

”Ar trebui” să-l explorăm conștient, atent, prezent, cu respirația profundă a atenției mereu activată. ”Am putea” să o facem în felul acesta.

Nu ”ar trebui”, dar ”am putea” să facem multe. Ați descoperit deja asta, de patru zile de când explorăm caracteristicile feminine ale energiei lumii, din prezent.
În necunoscut se intră prezent (treaz), cu mult respect, cu teamă (dar nu cu frică paralizantă) și cu încredere absolută că suntem ghidați.

Ne aflăm într-o perioadă a istoriei și dezvoltării societății în care confruntarea cu necunoscutul reprezintă o provocare pentru fiecare dintre noi.

Nu este altceva decât trăirea directă a acestei caracteristici feminine a energiei lumii.

Pe lângă paradox, valurile emoțiilor și flexibilitate, confruntarea cu necunoscutul și acceptarea prezenței sale ne învață să înțelegem și să folosim abilitățile feminine.
Dacă în acest moment, în viața voastră, sunt elemente de necunoscut (lucrurile se desfășoară în felul lor, în ritmul lor, dincolo de controlul vostru), într-un mod uneori paradoxal și producând valuri de emoții, folosiți toată flexibilitatea interioară de care dați dovadă și aduceți la suprafață imaginația și intuiția. Prin necunoscut, doar intuiția este un ghid competent. Mintea este complet pierdută în energia feminină. Atât de pierdută, încât se poate opri, în atacuri de panică.

Respirăm profund. Corpul este un mediator între minte și Energia Sufletului (singura conectată real la energia lumi). Și nu uităm că avem ”în dotare” energiile feminine, iar navigarea prin necunoscut este singura cale către expansionarea cunoașterii.

Am venit pe pământ să învățăm. Ne aflăm în prezent într-o mare oportunitate de creștere și învățare. Să deschidem ochii și să permitem corpului să înțeleagă marea de vibrații feminine care îl înconjoară. Să învățăm abilități noi și să ne uităm la lucruri diferit.

Sărbătoresc astăzi necunoscutul pentru îl consider doar o sursă de oportunități.

Din orice se întâmplă, am de învățat.

Și orice mi se întâmplă, mă dezvoltă și mă ajută să cresc.

V-am oferit astăzi o altă descriere a lumii decât cea oficial menținută de ecrane.

Să avem cu toții o zi de week-end cât mai liniștită și centrată, cu simțurile treze și Martorul tăcut activat. Ce minune este lumea, așa (ne) cunoscută cum este ea!

Cu iubire, tuturor

Sursa foto-text: Facbook/ Zyanna Orinda