Cultura

În Anul Centenarului „Dobrogea și Marea Neagră la Centenar“ - o valoroasă carte de suflet, inițiată la Tulcea de dr. Ligia Dima (document)

În aprilie anul trecut, la Tulcea s-a desfășurat, sub auspiciile Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, una dintre primele sesiuni naționale dedicate Centenarului - sub titlul Dobrogea și Marea Unire la Centenar. Inițiată de către dr. Ligia Dima, manifestare ce a avut drept parteneri o societate comercială locală (SC Aquaserv SA Tulcea) și două instituții de cultură și cercetare tomitane (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, respectiv Muzeul Național al Marinei Române). Meritul inițiativei rămâne, însă, al sufletului ei, sârguincioasa cercetătoare și slujitoare a istoriei și culturii dobrogene, doctorul în Istorie Ligia Dima (din noiembrie trecut - manager, pentru cinci ani, al Bibliotecii Județene Tulcea „Panait Cerna”).
 
Iată că, la mai puțin de o jumătate de an, comunicările prezentate în aprilie sunt îngemănate într-un deosebit de elegant volum (cu numeroase ilustrații color, inclusiv ale titlurilor inserate pe fiecare pagină - însemn tipograf rarisim, ce sporește somptuozitatea ansamblului, relevă un simț estetic superior și, nu mai puțin, respect pentru cititor), a cărui descriere este - [Ligia Dima, Lavinia Dumitrașcu (coord.)], Dobrogea și Marea Unire la Centenar. Articole susținute în cadrul Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice „Dobrogea și Marea Unire la Centenar” 27-29 aprilie 2018, Tulcea (Consiliul Județean Tulcea. Ministerul Culturii și Identității Naționale. Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion” Tulcea - Biblioteca Istro-Pontică. Seria Istorie 2), Tipo Moldova, Iași, 2017 /368 pp.; il. a/n și color/. (Am pus pe cei merituoși doi „Coordonatori științific” în paranteze, căci - din păcate - Foaia de titlu, ca și Descrierea CIP, nu le menționează, ca atare o căutare în spațiul virtual ne le va releva.) Volumul este deschis de trei bine-venite mesaje.
 
În Cuvânt înainte (nemenționat, nici el, cum este uzul, pe Foaia de titlu), președintele Consiliului Județean, Horia Teodorescu, relevă că acest volum este „o veritabilă încununare a eforturilor depuse de mai mulți istorici și specialiști ai acestor vremuri și - precizează dânsul -, cel mai important, un frumos omagiu adus înaintașilor noștri care au făcut sacrificii pentru o Dobroge și-o Românie modernă și față de care noi avem datoria de a aduce mai departe, cu aceeași demnitate, misiunea și idealurile lor de prosperitate, unitate și comuniune etnică” (p. 7). Apoi, în Cuvânt de binecuvântare, † Visarion Episcopul Tulcii subliniază: „Apariția unui volum istoric dedicat Dobrogei străbune reprezintă un eveniment, un prilej de bucurie a reîntâlnirii cu înaintașii întru credință creștină și limbă românească și, nu în ultimul rând, un veritabil act de cultură” (p. 9).
 
De asemenea, ing. Ionel Caraman, director al SC Aquaserv SA Tulcea, relevă că „am acceptat și ne-am simțit onorați să sprijinim organizarea unei Sesiuni Naționale de Comunicări Științifice cu un titlu care spune tot: Dobrogea și Marea Unire la Centenar!”
 
Din conținutul celor două mesaje, rezultă, de asemenea, că volumul este dedicat și memoriei profesorului Gheorghe Dumitrașcu: „Apreciez intenția autorilor de a-l omagia, cu prilejul lansării acestui document istoric, pe cunoscutul și apreciatul profesor Gheorghe Dumitrașcu, un mare cercetător al istoriei României și, cu deosebire, a Dobrogei, care și-a dedicat viața și activitatea acestor obiective, lăsând locuitorilor acestor meleaguri cercetări și studii de neprețuit” (p. 7); respectiv - „Inițiativa de a aduna aceste comunicări științifice în paginile unui volum intitulat Dobrogea și Marea Unire la Centenar este meritorie și demnă de urmat, mai ales că volumul este închinat unui «părinte» al istoriei dobrogene, prof. univ. dr. Gheorghe Dumitrașcu” (p. 9). Confirmând această dedicație, volumul se deschide cu un emoționat In memoriam Prof. dr. Gheorghe Dumitrașcu (pp. 13-34 /18-34: Lista (incompletă) de lucrări publicate/), semnat de dr. Ligia Dima, fostă studentă și masterandă a regretatului dascăl, istoric și om al Cetății dobrogean: „Un volum închinat celor două momente deosebit de importante în devenirea acestei țări - 100 de ani de la Marea Unire și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la statul național - și celui care a fost profesorul universitar dr. Gheorghe Dumitrașcu.
 
Este de datoria noastră, a istoricilor dobrogeni, să ne cinstim eroii, soldații, politicienii sau diplomații, oameni cu funcții sau oameni de rând care au făcut posibilă revenirea Dobrogei la statul Român (sau România Mare, cum mai spunem) și care și-au pus viața în slujba țării lor.
Să ne cinstim eroii!
Să ne aducem aminte de ce au murit și pentru ce au murit și pentru ce au luptat!
 
Eu am ales să vorbesc despre eroul din viața mea și a noastră! Nu a murit pe câmpurile de luptă, dar a luptat pentru aceleași idealuri: pentru o Românie Mare și Unită căreia să-i «fie bine»! Neobosit și implicat, un istoric dar, mai ales, un om: Profesorul universitar dr. Gheorghe Dumitrașcu” (p. 13). Și tot dânsa conchide: „Din păcate, pot prezenta doar o mică parte din activitatea științifică a profesorului Gheorghe Dumitrașcu, care a fost mai preocupat să scrie și să participe la activități decât să-și scrie în curriculum vitae toată activitatea!” (p. 18).
 
(Sunt de relevat, și aici, observațiuni: pe de-o parte, lipsa din Foaia de titlu a dedicației respective, ceea ce face ca această „cinstire” să nu se regăsească bibliografic, ceea ce - practic - îi anulează semnificația; pe de altă parte, „alipirea” la un volum dedicat Centenarului și a unui remember personalizat diminuează semnificația și a unuia, și a altuia....; dacă tot s-a dorit respectiva cinstire, Lista lucrărilor este obligatoriu a fi completă.)
 
Volumul conține 24 de studii (plus o recenzie), ordonate cronologic. Autorii sunt nume cunoscute - aproape toți doctori în Istorie, respectiv trei doctoranzi -, iar abordările tematice fiind variate, cele mai multe constituind contribuții originale. Într-o sistematizare tematică, este vorba despre două sinteze utile, privind Problema Dobrogei la Congresul de Pace de la Berlin din 1878: pp. 35-42 (conf. univ. dr. Marian Zidaru); respectiv Considerații (termenul Aspecte, de pildă, este mai potrivit și mai puțin pretențios...) privind evoluția sistemului școlar din zona de nord a Dobrogei la început de secol XX: pp. 311-326 (dr. Angela-Anca Dobre).
 
Cele mai multe materiale - 16 - se referă la situația Dobrogei în perioada Primului Război Mondial. Ele sunt, aproape toate, studii de istorie militară - Evoluția instituției armatei române în perioada Primului Război Mondial (1908-1923): pp. 43-52 (dr. Costin Scurtu); Memoriul ofițerului de legătură, maiorul de Stat Major Viktor Franz, despre câmpurile de luptă Turtucaia, Silistra, Bazargic și Varna (1916): pp. 135-144 (dr. Luminița Giurgiu); Participanți din Medgidia în campaniile militare din anul 1916: 102-120 (prof. dr. Adrian Ilie); Dobrogea. Voluntari sârbi în Războiul de Reîntregire, în fotografii: pp. 121-134) (dr. Luminița Stelian); Lupta sub apă pe Dunăre în Primul Război Mondial în viziunea contraamiralului tulcean Iacob Bălan: pp. 163-176 (comandor (r) dr. Marian Moșneagu); Eroi marinari din Primul Război Mondial. Locotenentul Remus Lepri: pp. 93-102 (dr. Andreea Atanasiu-Croitoru); Dobrogea în ecuația păcii și războiului (1918): pp. 267-288 - un titlu derutant: mult mai potrivit pentru substanța sa, inclusiv pentru identificare bibliografică ca atare, ar fi fost Un document inedit al Marelui Stat Major (19 martie 1926) privind Campania din 1918-1921 (dr. Teodora Giurgiu, drd. Silviu-Daniel Niculae); Acțiunile Diviziei 10 Infanterie în Basarabia 1918-1919: pp. 145-162 (col. (r) Remus Macovei); Constituirea unui Serviciu de informații și contrainformații al Marinei: pp. 202-214 - singurul material fără note ori indicare a sursei arhivistice respective (comandor Marius Laurențiu Rohart, drd. Dragoș-Dan Sichigea).
 
Tot circumstanțiate Dobrogei în perioada Marelui Război sunt și instructivele materiale ale trei pasionate cercetătoare: „Revista Tranșeelor” (1916-1918) - publicație de front a unităților militare dobrogene. Cronica pe scurt a colecției: pp. 229-254 (dr. Lăcrămioara Manea); Unități militare și ofițeri tulceni din Primul Război Mondial decorați cu ordinul „Mihai Viteazul”: pp. 177-186 (prof. Daniela Stănică); Primul Război Mondial în colecția de fotografii a Muzeului Național al Marinei Române: pp. 213-228 (dr. Silvia Ioniță); tot aci se încadrează și Fundalul economic al Dobrogei în perioada ocupației trupelor bulgaro-germane: pp. 187-202 (conf. univ. dr. Pompiliu Golea); precum și rememorările sacrificiilor unor tineri dobrogeni, realizate de doi consacrați slujitori ai lui Clio - Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța și „mirciștii” în Primul Război Mondial: pp. 52-68 (dr. Lavinia [-Dacia] Dumitrașcu), respectiv Participarea cercetașilor Gheorghe și Mihail Cristescu din cadrul Cohortei „Ovidiu” din Constanța la bătălia de la Amzacea: pp. 69-92 (dr. Dumitru-Valentin Pătrașcu - semnatarul, muzeograf la Târgu Jiu, este autorul unei foarte documentate și bine articulate Teze de Doctorat, susținute la Universitatea din Craiova și publicată, în 2014, la Iași: Dobrogea. Evoluția administrativă 1878-1913).
 
Un studiu aparte, temeinic documentat, al arhivistului tomitan dr. Constantin Cheramidoglu, relevă o dimensiune istorică națională, prin Imaginea idealului național românesc în presa franceză a vremii (1914-1918): pp. 255-266.
 
Și celelalte studii sunt nu mai puțin relevante, în primul rând prin noutatea informațiilor, a surselor arhivistice investigate. Astfel, dr. Laura Gheorghiu și dr. Florin C. Stan aduc noi documente în Violență extremă la granița de sud a României. Câteva date privind situația din Cadrilater în perioada 1919-1921: pp. 289-302; la fel, drd. Răzvan-Raul Ivan, Începutul refacerii orașului Constanța după încheierea Marelui Război: pp. 303-310; sau prof. univ. dr. Marian Cojoc, Considérations sur la réforme agraire en Dobroudja après la Seconde Guerre Mondiale: pp. 345-358, și dr. Ligia Dima, Marin Șelaru - un erou necunoscut al orașului Babadag, județul Tulcea: pp. 327-336.
 
Un titlu aparte este cel semnat de pr. Felix Lucian Neculai - publicat în engleză (Sic!) -, St. George’s Church Str. Păcii nr. 11, Tulcea, România: pp. 337-344, cu utile informații, dar care nu-și avea locul în tematica generală, specioasă, a acestui valoros volum tulcean, o nouă și solidă contribuție științifică la dobrogenistica din zilele noastre.
 
În secțiunea „Documente“ puteți vizualiza CV-ul prof. Staicu Lascu
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Dobrogea mea, Dobrogea noastră, Dobrogea întregii Românii Gândurile unui dobrogean de Ziua Dobrogei, 14 noiembrie 2018, la împlinirea a 140 de ani de la reintegrarea la patria-mamă

22 Nov 2018 1627