Cultura
Scarlat Vârnav s-a născut la data de 22 septembrie 1851, la Iași, în familia lui Constantin Vârnav, fost protomedic al Moldovei între anii 1849 – 1855, organizator al sistemului sanitar în Moldova și deputat în Parlamentul României.
Scarlat Vârnav a studiat în Franța, la Paris. El a învățat la Liceul Louis-le-Grand și la Ecole Centrale Arts et Metiers, unde a obținut diploma de inginer în anul 1876. În Franța, a pus bazele „Societății studenților români”, alături de Ion Ghica și C.A. Rosetti.
În 1876, Vârnav s-a întors în România și a fost numit inginer al liniei Iași – Ungheni. Pe deasupra, a fost însărcinat cu mișcările importante ale trupelor rusești din campania 1877 – 1878.
Ulterior, inginerul s-a ocupat de construcția căii ferate București – Cernavodă, devenind director al „Societății de construcțiuni”, apoi director al Școlii naționale de Poduri și Șosele din București care s-a aliniat cu marile școli tehnice din străinătate, în timpul mandatului său.
Scarlat Vârnav a renunțat la inginerie în anul 1891, când s-a hotărât să intre în politică. Mai întâi, a fost deputat al județului Putna, făcând parte din grupul constituționalilor.
La începutul secolului XX, a fost numit în funcția de prefect al județului Constanța. A avut două mandate. Primul s-a derulat între anii 1902 – 1904 și al doilea între 1907 – 1909. În acest interval, Scarlat Vârnav s-a ocupat de contruirea a 117 școli, două spitale, 42 de biserici și câteva zeci de primării în județul Constanța. Datorită acestor acțiuni profesionale, el este văzut ca un ctitor al Constanței moderne.
Tot în perioada mandatului său, în orașul de pe litoral au fost inaugurate: Palatul administrativ, Palatul Regal, Palatul de Justiție. De asemenea, au fost construit primul bulevard din urbea tomitană, anume bulevardul Elisabeta, dar și Cazinoul.
Pentru toate realizările sale, el a fost decorat cu ordine românești, austriece și turcești.
Această personalitate a Constanței a fost evocată de jurnalistul Constantin Sarry, director al ziarului „Dobrogea Jună” și, de asememenea, admirator al lui Scarlat Vârnav, într-un articol din publicația amintită, ce a fost indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei”. Redăm mai jos un fragment.
Scarlat Vârnav s-a stins din viață la Constanța, pe data de 23 octombrie 1919.
Citește și:
In memoriam Scarlat Vârnav, personalitate așezată pe un piedestal al prefecților județului Constanța
22 Oct, 2023 17:00
1292
- Scarlat Vârnav a renunțat la inginerie în anul 1891, când s-a hotărât să intre în politică
- La începutul secolului XX, a fost numit în funcția de prefect al județului Constanța. A avut două mandate. Primul s-a derulat între anii 1902 – 1904 și al doilea între 1907 – 1909
- Scarlat Vârnav s-a stins din viață la Constanța, pe data de 23 octombrie 1919
Scarlat Vârnav s-a născut la data de 22 septembrie 1851, la Iași, în familia lui Constantin Vârnav, fost protomedic al Moldovei între anii 1849 – 1855, organizator al sistemului sanitar în Moldova și deputat în Parlamentul României.
Scarlat Vârnav a studiat în Franța, la Paris. El a învățat la Liceul Louis-le-Grand și la Ecole Centrale Arts et Metiers, unde a obținut diploma de inginer în anul 1876. În Franța, a pus bazele „Societății studenților români”, alături de Ion Ghica și C.A. Rosetti.
În 1876, Vârnav s-a întors în România și a fost numit inginer al liniei Iași – Ungheni. Pe deasupra, a fost însărcinat cu mișcările importante ale trupelor rusești din campania 1877 – 1878.
Ulterior, inginerul s-a ocupat de construcția căii ferate București – Cernavodă, devenind director al „Societății de construcțiuni”, apoi director al Școlii naționale de Poduri și Șosele din București care s-a aliniat cu marile școli tehnice din străinătate, în timpul mandatului său.
Scarlat Vârnav a renunțat la inginerie în anul 1891, când s-a hotărât să intre în politică. Mai întâi, a fost deputat al județului Putna, făcând parte din grupul constituționalilor.
La începutul secolului XX, a fost numit în funcția de prefect al județului Constanța. A avut două mandate. Primul s-a derulat între anii 1902 – 1904 și al doilea între 1907 – 1909. În acest interval, Scarlat Vârnav s-a ocupat de contruirea a 117 școli, două spitale, 42 de biserici și câteva zeci de primării în județul Constanța. Datorită acestor acțiuni profesionale, el este văzut ca un ctitor al Constanței moderne.
Tot în perioada mandatului său, în orașul de pe litoral au fost inaugurate: Palatul administrativ, Palatul Regal, Palatul de Justiție. De asemenea, au fost construit primul bulevard din urbea tomitană, anume bulevardul Elisabeta, dar și Cazinoul.
Pentru toate realizările sale, el a fost decorat cu ordine românești, austriece și turcești.
Această personalitate a Constanței a fost evocată de jurnalistul Constantin Sarry, director al ziarului „Dobrogea Jună” și, de asememenea, admirator al lui Scarlat Vârnav, într-un articol din publicația amintită, ce a fost indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei”. Redăm mai jos un fragment.
„Şi ce puteam fi alta de cât Vârnăvist ? ... Este ori nu d. Vârnav, prefectul, care a făcut pentru şcoala şi biserica din judeţul Constanţa - aceste două pârghii ale Neamului - cât n'au făcut toţi ceilalţi prefecţi la un loc?
Deşteptat-a el, prin purtarea lui corectă, prin vorba lui blândă, prin ţinuta lui aristrocratică, acea încredere în sine, acea dragoste de ţară, acea demnitate omenească - sentimente ţinute până la dânsul sub oboroc, la membrii diferitelor naţionalităţi din partea locului ?
Cine a cinstit Dobrogea, punând pe unul din fiii ei merituoşi în capul oraşului de reşedinţă, dacă nu d. Vârnav, cînd a numit primar la Constanţa pe d. George Benderly, pentru ca să-şi aprindă, precum foarte bine se ştie, pae pe cap?
Care e prefectul dobrogean care să nu fi venit cu droaia de hămesiţi după dânsul - «marfă avariată» a politicianismului român - care, după plecarea titularului să rămână satara-belele pe capul nenorocitelor noastre budgete ? S'ar putea arăta un asemenea parazit, împlântat de d. Vârnav la Constanţa ?
Şi cine altul a iubit şi a sprijinit ca dânsul, pe slujbaşii cinstiţi de carieră, găsiţi în servicii ? S'o mărturisească aceştia!
Cine altul s'a văzut în fiecare dis-dimineaţă colindând pe jos cartierele mărginaşe ale oraşului, sau vizitând neîntrerupt satele?
Cine din toţi aceia, cari făcuseră spume la gură pentru «constituţionalizarea» Dobrogei, a sărit cu toată inima şi cu autoritatea cerută, spre a cere repararea nedreptăţii ce se făcuse la mii de Dobrogeni, lăsaţi străini în ţara lor, - dacă nu tot acest om superior, pe seama căruia se insinuase atâta, tocmai pe chestiunea aceasta?
Cine altul din prefecţi a îndrăznit să ia de gât pe şefii de ocoale, cari, tovarăşi de afaceri cu membrii coteriei respective din Ministerul de Domenii, n'au încetat de a considera pe proprietarii rurali din Dobrogea, ca pe nişte oi bune numai de muls ?”.
Scarlat Vârnav s-a stins din viață la Constanța, pe data de 23 octombrie 1919.
Citește și:
Ti-a placut articolul?
Articole asemanatoare
#DobrogeaDigitală Omagiu pentru Scarlat Vârnav, unul dintre ctitorii Constanței moderne
23 Oct 2021 3578
#citeșteDobrogea Personalități dobrogene implicate în evenimentele desfășurate în perioada anilor 1877-1878
18 Nov 2020 2085
#DobrogeaDigitală Scarlat Vârnav „a făcut pentru şcoala şi biserica din judeţ cât n'au făcut toţi ceilalţi prefecţi la un loc”
23 Oct 2020 4619
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un ctitor uitat al Constanței moderne
22 Sep 2020 1898
#citeșteDobrogea Ctitorul Cazinoului, prefectul Scarlat Vârnav, 168 de ani de la naștere
22 Sep 2019 4533
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: