Cultura
Pe data de 7 ianuarie 1825 s-a născut la Botoșani Iuliu Dunca. Botezat ca Iulius Dunca de Sajo (Șieu), acesta a fost un general de brigadă, comandant de diferite divizii române și prefect al județului Constanța.
Iuliu Dunca a fost voluntar în cadrul armatei, devenind sergent în anul 1850. Între anii 1852-1854, a urmat Școala Militară de Ofițeri din Iași, de unde a fost transferat ca sublocotenent la un regiment de artilerie. Acolo a fost avansat la gradul de locotenent, în 1856, iar apoi la cel de căpitan, în 1858.
Iuliu Dunca a fost pe front în luptele pentru Unificarea Italiei. El a luptat în anii 1860 și 1861 de partea revoluționarilor sub generalul Manfredo Fanti ca artilerist la asediul Gaetei.
La revenirea în țară, Dunca a fost avansat în grad de maior (1864) și locotenent-colonel (1867).
În anul 1870 a fost numit colonel și comandant al Regimentului nr. 1 Artilerie (1870-1871), apoi cel al Regimentului nr. 2 Artilerie (1871-1875). Ulterior, a căpătat comanda asupra artileriei teritoriale (1875-1876) și a Școlii Militare de Ofițeri 114 din București (1876-1877).
Generalul a participat în Războiul de Independență al României la luptele de la Plevna, Vidin și Smârdan în calitate de comandant al artileriei Diviziei 4 Infanterie (1877) și în urmare al artileriei Corpului de Vest (1877).
După ce a fost, între anii 1883-1885, comandant al Diviziilor 8 și 1, apoi din 1885 al Diviziei 9 Mărășești, Dunca a fost trecut, în anul 1891, la gradul de general de brigadă, comandant al diviziei active din Dobrogea 5 infanterie și prefect al județului Constanța. În această funcție s-a angajat pentru prosperitatea soldaților săi. De exemplu, în ziua de 26 septembrie 1891 a dat ordin pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale militarilor din pichetele Companiei a 3-a de la Chilia Veche.
În cariera sa militară, Iuliu Dunca a fost decorat cu: Ofițer al Ordinului național „Steaua României”, Ordinul regal român „Virtutea militară” de aur, Crucea regală română „Trecerea Dunării”, Medalia regală română a „Apărătorilor Independenței”, Cavaler al Ordinului „Coroana Italiei”, Ordinul imperial rus „Sfânta Ana” de clasa a II-a, Medalia comemorativă Rusă a Războiului din 1877-1878 a împăratului Alexandru al II-lea.
A decedat la Lausanne, Elveția, pe 24 decembrie 1907, la vârsta de 82 de ani.
Citește și:
Nicolae Cărpinișan, constănțeanul licențiat în jurnalism la Sorbona, s-a născut în urmă cu 123 de ani
Iuliu Dunca Născut la Botoșani și ajuns prefect al județului Constanța. 198 de ani de la nașterea generalului Iuliu Dunca
07 Jan, 2023 16:23
1272
- Iuliu Dunca a fost voluntar în cadrul armatei, devenind sergent în anul 1850
- Iuliu Dunca a fost pe front în luptele pentru Unificarea Italiei
- Generalul a participat în Războiul de Independență al României la luptele de la Plevna, Vidin și Smârdan
Pe data de 7 ianuarie 1825 s-a născut la Botoșani Iuliu Dunca. Botezat ca Iulius Dunca de Sajo (Șieu), acesta a fost un general de brigadă, comandant de diferite divizii române și prefect al județului Constanța.
Iuliu Dunca a fost voluntar în cadrul armatei, devenind sergent în anul 1850. Între anii 1852-1854, a urmat Școala Militară de Ofițeri din Iași, de unde a fost transferat ca sublocotenent la un regiment de artilerie. Acolo a fost avansat la gradul de locotenent, în 1856, iar apoi la cel de căpitan, în 1858.
Iuliu Dunca a fost pe front în luptele pentru Unificarea Italiei. El a luptat în anii 1860 și 1861 de partea revoluționarilor sub generalul Manfredo Fanti ca artilerist la asediul Gaetei.
La revenirea în țară, Dunca a fost avansat în grad de maior (1864) și locotenent-colonel (1867).
În anul 1870 a fost numit colonel și comandant al Regimentului nr. 1 Artilerie (1870-1871), apoi cel al Regimentului nr. 2 Artilerie (1871-1875). Ulterior, a căpătat comanda asupra artileriei teritoriale (1875-1876) și a Școlii Militare de Ofițeri 114 din București (1876-1877).
Generalul a participat în Războiul de Independență al României la luptele de la Plevna, Vidin și Smârdan în calitate de comandant al artileriei Diviziei 4 Infanterie (1877) și în urmare al artileriei Corpului de Vest (1877).
După ce a fost, între anii 1883-1885, comandant al Diviziilor 8 și 1, apoi din 1885 al Diviziei 9 Mărășești, Dunca a fost trecut, în anul 1891, la gradul de general de brigadă, comandant al diviziei active din Dobrogea 5 infanterie și prefect al județului Constanța. În această funcție s-a angajat pentru prosperitatea soldaților săi. De exemplu, în ziua de 26 septembrie 1891 a dat ordin pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale militarilor din pichetele Companiei a 3-a de la Chilia Veche.
În cariera sa militară, Iuliu Dunca a fost decorat cu: Ofițer al Ordinului național „Steaua României”, Ordinul regal român „Virtutea militară” de aur, Crucea regală română „Trecerea Dunării”, Medalia regală română a „Apărătorilor Independenței”, Cavaler al Ordinului „Coroana Italiei”, Ordinul imperial rus „Sfânta Ana” de clasa a II-a, Medalia comemorativă Rusă a Războiului din 1877-1878 a împăratului Alexandru al II-lea.
A decedat la Lausanne, Elveția, pe 24 decembrie 1907, la vârsta de 82 de ani.
Citește și:
Nicolae Cărpinișan, constănțeanul licențiat în jurnalism la Sorbona, s-a născut în urmă cu 123 de ani
55 de ani de la trecerea în neființă a lui Gheorghe Banea. Povestea profesorului care a fost comandant de pluton în Primul Război Mondial
Ti-a placut articolul?
Articole asemanatoare
Nu exista articole asemanatoare.
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: