Nicolae Dărăscu (1883-1959)

Pictor impresionist interbelic, îndrăgostit de mare, de Delta Dunării și de Balcic
 
18 februarie 1883 – se naște la Giurgiu
1902-1906 – studiază la Școala Națională de Arte Frumoase din București, avându-i profesori pe G.D.Mirea și Ipolit Strâmbu
1906 – pleacă, cu o bursă, la Paris, studiind la Academia Julian (în atelierul lui Jean Paul Laurens) și la Academia de Arte Frumoase (clasa lui L.O.Merson)
1909 – face o călătorie la Veneția, un oraș pe care îl iubește, pictând numeroase peisaje cu laguna
1910 – expune un autoportret la Societatea Artiștilor Francezi din Paris
1917 – pune bazele, alături de Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu și Iosif Iser, Dimitrie Paciurea și Cornel Medrea, Asociației „Arta Română”
1919 – face cunoștință cu Dobrogea, cu Balcicul, pictând primele tablouri cu peisaje din zonă
1932 – pasionat de navigație, își construiește în Anglia o ambarcațiune, cu care va cutreiera coastele Atlanticului și Mediteranei
1936 – expoziție personală, la sala Dalles, unde expune 85 de lucrări, printre care și o serie de peisaje din Deltă
1936-1950 – profesor la Academia de Arte Frumoase din București
aprilie 1944 – este distrus atelierul pictorului, în timpul bombardamentelor Aliaților, câteva sute de tablouri, cărți prețioase și mobilă veche fiind mistuite în incendiul devastator
14 august 1959 – se stinge din viață, la București