Cultura
Actorul Romel Stănciugel este originar din Vaslui, venind pe lume la începutul anului 1936, pe 2 ianuarie.
Este absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, promoția 1959.
După finalizarea studiilor de specialitate, Romel Stănciugel și-a început cariera profesională. Primul loc de muncă, prima scenă unde și-a etalat talentul a fost la Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu”. A făcut parte din colectivul teatrului vreme de doi ani (1959 – 1961).
În continuare, Romel Stănciugel a ajuns la Constanța, la Teatrul Dramatic, de unde nu a mai plecat decât atunci când a hotărât Dumnezeu. În total, actorul a adunat 22 de ani (1961 – 1983) pe scena pontică, timp în care a impresionat și încântat publicul.
El a fost un actor ce s-a impus prin originalitate, prin abordarea rolurilor în diferite registre dramatice, de pildă comedia, tragedia, recitalul, opereta sau teatrul antic. Nu în cele din urmă, s-a impus prin talentul cu care a fost înzestrat.
Redăm o listă cu o parte din rolurile și spectacolele în care a fost distribuit: Hliggins („Pygmalion” de G.B. Shaw); Patricia („O femeie îndărătnică” de W. Shakespeare); Tipătescu („O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale); Horațiu („Fântâna Blanduziei” de V. Alecsandri); Ovidius („Ovidius” de Grigore Sălceanu); Ulise („Nu va fi război în Troia” de Jean Giraudoux); Mat („Ana Christie” de E. O`Neill); Rică Venturiano („O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale); Marchizul de Posa („Don Carlos” de Frederic Schiller); Jabe Torrance („Orfeu în infern” de Tenessee Williams); Ion („Marele soldat” de Dan Tărchilă); Omul („Omul, fata, bătrânul și ceața” de Hristu Limona); Dumitru Dumitru („Clipa” de V. Stoenescu după Dinu Săraru); Avram („Scaunul” de Tudor Popescu); Daniel („Între etaje” de Dumitru Solomon); Athanaisos („Beția Sfîntă” de Paul Everac); Gianpaolo Baglioni („Nunta din Perugia” de Al. Kirițescu); Carol („Credința” de Ion Coja) etc.
Romel Stănciugel a și „îmbrăcat haina” regizorului și a montat spectacolele: „Soacra cu trei nurori”, „Mobilă și durere” și „Comedie de modă veche”.
De asemenea, este autorul spectacolului – recital „Eminescu, dragoste și durere de Eminescu”. În anul 1972, pentru această creație, a fost distins cu premiul criticilor la Gala Recitalurilor Dramatice, ținută la Bacău.
Pe lângă activitatea derulată la Teatrul Dramatic Constanța, el a colaborat și cu Teatrul Liric din oraș. A interpretat rolurile principale în producțiile: „Liliacul”, „Soarele Londrei” și „My fair lady”.
Romel Stănciugel a decedat la data de 29 ianuarie 1983, la Constanța.
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogene, vol. IV
Citește și:
Personalități Constanța In memoriam Romel Stănciugel, actorul care a servit scena Dramaticului de la malul mării până la sfârșitul vieții
28 Jan, 2024 17:00
934
- După finalizarea studiilor de specialitate, Romel Stănciugel și-a început cariera profesională. Primul loc de muncă, prima scenă unde și-a etalat talentul a fost la Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu”
- În continuare, Romel Stănciugel a ajuns la Constanța, la Teatrul Dramatic, de unde nu a mai plecat decât atunci când a hotărât Dumnezeu.
- Romel Stănciugel a decedat la data de 29 ianuarie 1983, la Constanța
Actorul Romel Stănciugel este originar din Vaslui, venind pe lume la începutul anului 1936, pe 2 ianuarie.
Este absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, promoția 1959.
După finalizarea studiilor de specialitate, Romel Stănciugel și-a început cariera profesională. Primul loc de muncă, prima scenă unde și-a etalat talentul a fost la Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu”. A făcut parte din colectivul teatrului vreme de doi ani (1959 – 1961).
În continuare, Romel Stănciugel a ajuns la Constanța, la Teatrul Dramatic, de unde nu a mai plecat decât atunci când a hotărât Dumnezeu. În total, actorul a adunat 22 de ani (1961 – 1983) pe scena pontică, timp în care a impresionat și încântat publicul.
El a fost un actor ce s-a impus prin originalitate, prin abordarea rolurilor în diferite registre dramatice, de pildă comedia, tragedia, recitalul, opereta sau teatrul antic. Nu în cele din urmă, s-a impus prin talentul cu care a fost înzestrat.
Redăm o listă cu o parte din rolurile și spectacolele în care a fost distribuit: Hliggins („Pygmalion” de G.B. Shaw); Patricia („O femeie îndărătnică” de W. Shakespeare); Tipătescu („O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale); Horațiu („Fântâna Blanduziei” de V. Alecsandri); Ovidius („Ovidius” de Grigore Sălceanu); Ulise („Nu va fi război în Troia” de Jean Giraudoux); Mat („Ana Christie” de E. O`Neill); Rică Venturiano („O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale); Marchizul de Posa („Don Carlos” de Frederic Schiller); Jabe Torrance („Orfeu în infern” de Tenessee Williams); Ion („Marele soldat” de Dan Tărchilă); Omul („Omul, fata, bătrânul și ceața” de Hristu Limona); Dumitru Dumitru („Clipa” de V. Stoenescu după Dinu Săraru); Avram („Scaunul” de Tudor Popescu); Daniel („Între etaje” de Dumitru Solomon); Athanaisos („Beția Sfîntă” de Paul Everac); Gianpaolo Baglioni („Nunta din Perugia” de Al. Kirițescu); Carol („Credința” de Ion Coja) etc.
Romel Stănciugel a și „îmbrăcat haina” regizorului și a montat spectacolele: „Soacra cu trei nurori”, „Mobilă și durere” și „Comedie de modă veche”.
De asemenea, este autorul spectacolului – recital „Eminescu, dragoste și durere de Eminescu”. În anul 1972, pentru această creație, a fost distins cu premiul criticilor la Gala Recitalurilor Dramatice, ținută la Bacău.
Pe lângă activitatea derulată la Teatrul Dramatic Constanța, el a colaborat și cu Teatrul Liric din oraș. A interpretat rolurile principale în producțiile: „Liliacul”, „Soarele Londrei” și „My fair lady”.
Romel Stănciugel a decedat la data de 29 ianuarie 1983, la Constanța.
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogene, vol. IV
Citește și:
Ti-a placut articolul?
Articole asemanatoare
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: