Editorial
Freedom House a lansat, ieri, raportul de diagnoză pe anul 2015 privind recuperarea prejudiciului şi confiscarea bunurilor dobândite prin infracţiuni. Altfel spus, documentul este o radiografie a situaţiei privind recuperarea prejudiciilor produse statului român și confiscarea bunurilor dobândite ilegal. Lupta împotriva corupţiei a luat un avânt puternic în instanţe şi parchete în ultimii ani, însă recuperarea prejudiciilor şi confiscarea bunurilor dobândite prin infracţiuni reprezintă un teritoriu unde încă e nevoie de eforturi şi îmbunătăţiri.
La începutul anilor 2000 nu exista această perspectivă în practica parchetelor din România, iar din această cauză, sumele puse sub sechestru au fost foarte mici. De la câteva sute de mii de lei reprezentând măsuri asigurătorii luate de Ministerul Public între 2007 - 2010, în perioada 2011 - 2014 asistăm la o creştere a cifrelor între unu şi două miliarde de lei, ajungând la 12,8 miliarde de lei în 2015.
Cei mai mulţi bani - aproape jumătate din sume, 5,8 miliarde de lei - au fost puşi sub sechestru de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti. Deşi pare surprinzător, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a depăşit chiar şi Direcţia Naţională Anticorupţie, care a instituit sechestru doar pe două miliarde de lei. Constanţa este abia pe locul patru, cu 21.654.134 de lei. La polul opus, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa pare că nu a instituit sechestru pe niciun leu, nefiind date în acest sens transmise spre centralizare.
Un aspect foarte interesant în ceea ce priveşte Constanţa reiese dintr-o declaraţie a unui procuror, care spune că la Constanţa s-a pus sechestru pe o turmă de oi. „S-au confiscat şi oile. Le-au valorificat cu un executor judecătoresc. Au luat toată turma în camion, cu tot cu executor judecătoresc“, este declaraţia unui procuror în acest raport, referitor un caz din Constanţa.
Lăsând la o parte datele tehnice din raport, o concluzie este clară. Munca instituţiilor Legii care trebuie să combată corupţia este abia la început. Aceste numere sunt încurajatoare, dar reprezintă un procent infim în raport cu sumele care ar trebui să reintre în vistieria statului.
Editorial Executorul judecătoresc şi turma de oi
27 Apr, 2016 00:00
2695
Freedom House a lansat, ieri, raportul de diagnoză pe anul 2015 privind recuperarea prejudiciului şi confiscarea bunurilor dobândite prin infracţiuni. Altfel spus, documentul este o radiografie a situaţiei privind recuperarea prejudiciilor produse statului român și confiscarea bunurilor dobândite ilegal. Lupta împotriva corupţiei a luat un avânt puternic în instanţe şi parchete în ultimii ani, însă recuperarea prejudiciilor şi confiscarea bunurilor dobândite prin infracţiuni reprezintă un teritoriu unde încă e nevoie de eforturi şi îmbunătăţiri.La începutul anilor 2000 nu exista această perspectivă în practica parchetelor din România, iar din această cauză, sumele puse sub sechestru au fost foarte mici. De la câteva sute de mii de lei reprezentând măsuri asigurătorii luate de Ministerul Public între 2007 - 2010, în perioada 2011 - 2014 asistăm la o creştere a cifrelor între unu şi două miliarde de lei, ajungând la 12,8 miliarde de lei în 2015.
Cei mai mulţi bani - aproape jumătate din sume, 5,8 miliarde de lei - au fost puşi sub sechestru de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti. Deşi pare surprinzător, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a depăşit chiar şi Direcţia Naţională Anticorupţie, care a instituit sechestru doar pe două miliarde de lei. Constanţa este abia pe locul patru, cu 21.654.134 de lei. La polul opus, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa pare că nu a instituit sechestru pe niciun leu, nefiind date în acest sens transmise spre centralizare.
Un aspect foarte interesant în ceea ce priveşte Constanţa reiese dintr-o declaraţie a unui procuror, care spune că la Constanţa s-a pus sechestru pe o turmă de oi. „S-au confiscat şi oile. Le-au valorificat cu un executor judecătoresc. Au luat toată turma în camion, cu tot cu executor judecătoresc“, este declaraţia unui procuror în acest raport, referitor un caz din Constanţa.
Lăsând la o parte datele tehnice din raport, o concluzie este clară. Munca instituţiilor Legii care trebuie să combată corupţia este abia la început. Aceste numere sunt încurajatoare, dar reprezintă un procent infim în raport cu sumele care ar trebui să reintre în vistieria statului.
Ti-a placut articolul?
Articole asemanatoare
Condamnare cu caracter politic - opt ani de muncă silnică, cinci de degradare civică şi confiscarea averii
02 Dec 2015 2758
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: