Editorial Strategia culturală a municipiului Constanța transformată în maculatură chiar de autorii ei!

• În luna noiembrie 2021, strategia avea să fie adoptată prin hotărâre de Consiliu Local
• Pe hârtie, (n.r.deși documentul suportă în continuare numeroase adnotări), se promite constănțenilor construirea într-un termen rezonabil (n.r. fără dată de expirare) a unei infrastructuri culturale
• Deși salutară ideea preluării și transformării în obiectiv cultural a Palatului Regal din Mamaia, nu s-a materializat nici măcar la nivel declarative
• Ideea recuperării memoriei Regelui Carol I, ctitorul modern al Constanței, întârzie să fie pusă în aplicare, cu toate că dintre toate obiectivele asumate strategiei era poate cea mai la îndemână
• Off topic dar nu chiar. Pe 15 aprilie 2021, municipiul Constanța anunța că depus un dosar de candidatură în vederea obținerea titlului de “Capitală Mondială a Cărții” Unesco 2023. Între timp a pierdut această competiție, în fața orașului Accra din Ghana

 

 
Ca să nu rămâie repetentă la capitolul regulamente în acest mandat, administrația Chițac dimpreună cu un grup de lucru au promis Constanței o strategie culturală pentru următorii 10 ani.

Asumarea elaborării și coordonării documentului menit să resusciteze viața culturală a municipiului, aflat pe un loc modest, să nu spun rușinos loc 35 într-un top al vitalității culturale a orașelor din România și-a însușit-o Dorin Popescu, consilierul personal cu atribuții în domeniul culturii al primarului municipiului Constanța, Vergil Chițac.

În luna noiembrie 2021, strategia avea să fie adoptată prin hotărâre de Consiliu Local.

Pe hârtie, (n.r.deși documentul suportă în continuare numeroase adnotări), se promite constănțenilor construirea într-un termen rezonabil (n.r. fără dată de expirare) a unei infrastructuri culturale.

Respectiv, un Palat al Culturii, săli moderne pentru teatrele constănțene, galerii de artă, clădiri pentru muzeele orașului (n.r. cu ce fonduri, dacă ei nu sunt în stare să înceapă măcar reabilitarea spațiilor muzeale existente, dar care au urgent nevoie de intervenții) și reabilitarea obiectivelor de patrimoniu.

Deși salutară ideea preluării și transformării în obiectiv cultural a Palatului Regal din Mamaia, nu s-a materializat nici măcar la nivel declarativ. Singura reacție consemnată în media a venit de la Ministerul Culturii.

Mergem mai departe la proiectul care se referă la preluarea, reabilitarea și valorizarea culturală a unor imobile importante din municipiul, unele dintre ele clădiri de patrimoniu.

Pe lista din strategie sunt nominalizate teatrele de vară din Constanța și Mamaia care nici măcar nu sunt în patrimoniul Primăriei Constanța, Casa d’Italia și Hanul Balcan.

Pentru Han, zarurile au fost deja aruncate și are deja un proprietar, după ce Primăria nu s-a sinchisit să-și exercite dreptul de preempțiune.
Cât privește Casa d’Italia, aici au existat câteva discuții cu Ambsada Italiei, însă din primăvară nu mai există nicio informație, astfel încât n-ar fi exclus să aflăm întâmplător că și această clădire s-a vândut.

Și ideea recuperării memoriei Regelui Carol I, ctitorul modern al Constanței, întârzie să fie pusă în aplicare, cu toate că dintre toate obiectivele asumate strategiei era poate cea mai la îndemână. Promisa statuie ar trebui să fie amplasată în oglindă cu cea a reginei Elisabeta, pe faleza Cazinoului. Mai mult, numele lui Carol putea fi dat viitorului bulevard Madrid, finanțat prin programul Anghel Saligny, dar nu s-a vrut.

La fel de facil s-ar fi putut pune în practică și evidenția moștenirii și diversității multietnice a municipiului prin denumirea străzilor dintr-un cartier al Constanței (n.r. din cele mai noi înființate) după personalități ale comunităților minoritare, realizarea galeriei foto a personalităților minorităților entice sau a unei alei a personalităților minorităților, prin amplasarea de busturi.

Nici măcar construirea Casei lui Ovidius, proiectul de suflet al coordonatorului acestei strategii nu a făcut pași concreți în ultimele 9 ani.

Despre înființarea Institutului de Dobrogenistică la Constanța, am citit cu toții în strategie, dar probabil majorității ne-a fost greu să elucidăm ce-a vrut să spună „poetul”. Poate o sinecură, poate hrănire de orgoliu, trecem peste, oricum nimic din toate cele enumerate mai sus nici măcar nu au demarat.

La final de mandat vor veni probabil cu explicația : Noi am scris-o iar termenul de 10 ani este unul rezonabil, pentru punerea în operă a punctelor din strategie.

Dacă au uitat, le reamintim că au promis că până la sfârșitul anului 2022, constănțeanul va vedea în circuitul public, galeriile de artă, renovate și modernizate, clădiri reabilitate și revista Tomis pe „tarabele” mediului online dar și pași importanți în cadrul programului REACTIS, de susținere a proprietarilor de clădiri de patrimoniu din Peninsulă pentru realizarea de lucrări de reabilitare a fațadelor.

În loc de epilog, off topic dar nu chiar...  Pe 15 aprilie 2021, municipiul Constanța anunța că a depus un dosar de candidatură în vederea obținerea titlului de “Capitală Mondială a Cărții” Unesco 2023.

Între timp, oficialii de la Primărie au uitat să ne informeze că au pierdut această competiție, după ce orașul Accra din Ghana a fost desemnat Capitală Mondială a Cărții 2023, pentru accentul pe care l-a pus pe tineri și pe potențialul acestora de a contribui la propășirea culturii și bunăstării în Ghana.

Programul propus de Accra caută să folosească puterea cărților de a activa tinerii, ca o modalitate eficientă de a modela generațiile următoare.

Anul acesta (n.r. 23 aprilie 2022) orașul Guadalajara din Mexic va fi Capitala Mondială a Cărții și, timp de un an, va găzdui numeroase evenimente și manifestări de promovare a cărții și lecturii.
 
 
Citește și:

ZIUA LIVE. Fragilitatea vieții culturale, combătută cu o strategie pentru următorii zece ani. Constanța candidează la un titlu UNESCO, dar alocă 2% pentru cultură!

ZIUA LIVE. Consilierul primarului, Dorin Popescu „Ne-am gândit ca e momentul elaborării unei strategii culturale“