Afganistanul este una dintre cele mai minate si periculoase zone din lume

# Aceasta este concluzia unuia dintre militarii care a participat timp de noua luni la diferite misiuni in Afganistan, maiorul Dinu Hondrea, ofiter de relatii publice din cadrul CMZ Constanta * Detasamentul din care a facut parte a indeplinit misiuni in 11 din cele 23 de provincii ale Afganistanului * Desi pericolele i-au pandit la tot pasul pe militarii romani, acestia considera "experienta afgana" periculoasa, dar si benefica din punct de vedere profesional

Moartea caporalului constantean Ionel Gheorghita Dragusanu in teatrul de lupta din Afganistan a bulversat intreaga opinie publica. Printre cei afectati de decesul sublocotenentului postmortem se regasesc si camarazii de arme ai acestuia, oameni cu care a lucrat si a colaborat foarte bine de-a lungul carierei sale militare. Unul dintre cei care l-au cunoscut si cu care a lucrat foarte bine este si maiorul Dinu Hondrea, ofiterul de relatii publice din cadrul Centrului Militar Zonal Constanta, care, la randul sau, a participat la o intreaga serie de misiuni in Afganistan, inainte cu cateva luni de plecarea lui Gheorghita Dragusanu pe frontul de lupta.Prima plecare in AfganistanDupa o serie intreaga de testari si examene eliminatorii, maiorul Dinu Hondrea primeste acceptul sa plece in Afganistan. La data 20 august 2004, trei constanteni sunt inrolati in cadrul Detasamentului Ana Training 3, cu destinatia Kabul. Detasamentul a cuprins doua echipe, una mobila de instructie si a doua, din care a facut parte si ofiterul de presa al CMZ Constanta, de instructie si de insotire. Echipa de instructie "Embeadding Training Team" a fost constituita pentru prima data in acest sens, avand rolul de antrenare a lantului de comanda din cadrul unor unitati ale noii armate afgane. In Afganistan, exista provincii controlate de asa-zisii "lorzi ai razboiului", care detin armate proprii. Prin formarea noii armate afgane, se doreste intrarea provinciilor sub autoritatea Guvernului Afgan. Pe langa activitatile de instruire, militarii romani au participat la misiuni reale cu afganii, prima misiune fiind aceea de securizare a trei provincii din sudul Afganistanului, intre care si Kandahar. Operatiunea s-a desfasurat alaturi de celelalte forte ale coalitiei, in timpul alegerilor prezidentiale din Afganistan. Prima locatie a militarilor romani a fost o baza americana in Kabul, unde au primit misiunea de plecare spre Kandahar, la 530 de km distanta. Pe timpul sederii la Kandahar, militarii romani au organizat patrule de prezenta si de securitate, puncte de control si activitati de scotocire, captura a liderilor talibani, de depistare de armament, munitie si droguri. La reintoarcerea la Kabul, au participat la misiuni de securizare a zonei de SV a Kabulului, in mijlocul unui lant muntos.Pericole la tot pasulMaiorul Dinu Hondrea isi aminteste ca pericolul ii pandea la tot pasul, iar dupa constituirea Guvernului, militarii romani au plecat spre alte trei provincii, situate la granita cu Pakistanul. Orice iesire din baza militara a fortelor coalitiei era o adevarata aventura. In orice moment puteau fi atacati cu armament, cu mijloace explozive improvizate, cu masini capcana sau de atentatori sinucigasi. Chiar si in bazele amenajate riscurile erau majore, existand numeroase cazuri de atacuri cu rachete asupra acestora. Pe timpul sederii in Afganistan, militarii romani au avut sarcina de a antrena 600 de soldati afgani, fiind ajutati de 10 translatori de limba engleza. Desi nu erau obisnuiti cu cerintele impuse, militarii afgani au fost mai intai reticenti in ceea ce priveste colaborarea cu trupele coalitiei, insa, pe parcursul pregatirii specifice, au capatat incredere si au participat la misiuni dificile in toate provinciile tarii. Cand plecau in misiuni, atat romanii cat si afganii erau insotiti de soldatii americani, nu de putine ori, acestia reusind sa captureze mari cantitati de armament si tone de munitie. Participarea trupelor afgane la toate tipurile de misiuni alaturi de trupele aliate a fost considerata necesara pentru cresterea increderii populatiei in noua armata afgana, creata odata cu noul Guvern.La limita subzistenteiPrimele impresii ale militarilor romani ajunsi pe frontul de lupta din Afganistan au fost sub capacitatea de a intelege ceea ce inseamna saracia. Oameni care traiesc in niste imprejmuiri marginite de ziduri din pamant, inalte de trei metri, in interiorul carora vietuiesc familii numeroase, cu cate zece copii, alaturi de animale (oi, capre, vite si magari ). Populatia, macinata de indelungi razboaie, nu beneficiaza de un sistem de sanatate si nici de cele mai elementare conditii de subzistenta. Daca in orase mai exista mici activitati comerciale, acestea avand aspectul unor targuri orientale de tip vechi, la sate imaginea este dezolanta. Aici, predominante sunt praful si nisipul, iar singura "distractie" a barbatilor este aceea de a sta in fiecare dimineata in centrul satului la discutii care vizeaza in principal razboiul si prezenta trupelor straine pe teritoriul tarii lor. Conform traditiei musulmane, femeile sunt acoperite cu "burka", un vesmant traditional care le invaluie din crestetul capului pana la calcaie. La contactul cu lumea afgana, militarii romani nu au realizat cum in aceste zone, unde temperaturile depasesc vara 50 de grade Celsius, iar iarna ploua si ninge zilnic, pot trai oameni.Aprecieri din partea americanilorPe tot parcursul sederii in Afganistan, militarii romani au colaborat cel mai mult cu cei americani, care, de altfel, erau si coordonatorii tuturor misiunilor de pe intreg teritoriul afgan. In baza de la Kabul, mai erau cantonati si soldati francezi, germani, canadieni si mongoli insa programele de instructie pentru militarii afgani erau stabilite de catre partea americana. Maiorul Dinu Hondrea spune ca romanii au fost foarte apreciati de militarii americani, iar la sosirea in tara, militarii nostri au realizat ca nu sunt cu nimic mai prejos decat partenerii din coalitie in ceea ce priveste pregatirea specifica de lupta.