Hristos a Inviat in casa Apostolului Andrei

"Si degraba mergand, spuneti ucenicilor Lui ca S-a sculat din morti"(Matei, 28,7)

"Veniti de luati lumina!", a rasunat chemarea staretului Cozma, la fel ca odinioara, cand Apostolul Andrei imbia multimile sa se bucure de focul dumnezeiesc. Sute de licurici au inceput sa clipeasca in intunericul mistic din fata bisericii manastirii. Lumanari simple de ceara si candele din plastic rosu, expresie a modernitatii. "Hristos a Inviat" a rasunat ca un tunet in poiana inconjurata de padurile in care, in urma cu doua milenii, getii se adunau sa afle din gura unui prieten de-al lui Iisus povestea neverosimila a unui Om care a invins moartea.

Staretul deschide Cartea mare cu coperte de argint, in care e scris cu litere de foc destinul major al omenirii. Intre paduri miroase a lemn ud si a flori trezite grabnic din somn, pentru inviere. Salbaticiunile viseaza prin vai stancoase luminisuri albe, cu mancare din belsug. A plouat napraznic toata ziua, dar acum natura s-a domolit pentru sarbatoare. "Si iata s-a facut cutremur mare, ca ingerul Domnului, coborand din cer si venind, a pravalit piatra si sedea deasupra ei. Si infatisarea lui era ca fulgerul si imbracamintea lui alba ca zapada. Si de frica lui s-au cutremurat cei ce pazeau si s-au facut ca morti. Iar ingerul, raspunzand, a zis femeilor: Nu va temeti, ca stiu ca pe Iisus cel rastignit Il cautati. Nu este aici; caci S-a sculat precum a zis; veniti de vedeti locul unde a zacut. Si degraba mergand, spuneti ucenicilor Lui ca S-a sculat din morti si iata va merge inaintea voastra in Galileea; acolo Il veti vedea. Iata v-am spus voua. Iar plecand ele in graba de la mormant, cu frica si cu bucurie mare au alergat sa vesteasca ucenicilor Lui". Pe platoul din fata bisericii s-au adunat credinciosi veniti de peste tot sa primeasca lumina din tainicul loc al propovaduirii si rugaciunii Sfantului. Nu e vanzoleala din oras, nu sunt camere de televiziune, politistii de frontiera veniti la fata locului, pentru orice eventualitate nu au de lucru. Isi aprind lumanari si se inchina la Bunul Dumnezeu. Slujba se muta in biserica si atunci vraja se rupe, incet-incet. Oamenii incep sa plece cu lumanarile in maini spre masinile care au umplut pana la refuz parcarea. Valea revine in secolul nostru zbuciumat, sarbatoarea se muta in padure. Muzica, claxoane. Corturi intinse la repezeala, focurile distractiilor bahice. Bere, mici, vanzoleala. Calugarii privesc nedumeriti multimile care curg spre distractiile lumesti."Adevarat a Inviat!", vine pentru ultima oara in aceasta dimineata confirmarea peste mii de ani a minunii care a tulburat lumea si a dat alt sens istoriei. Slujba se termina si calugarii, pasari invesmantate in culoarea sacrificiului, se indreapta, cu fete fericite, spre trapeza. Locul in care vor servi masa de Inviere. O anticipare a Ospatului din Imparatie. Astazi se mananca peste, alaturi de alte bunatati date de Dumnezeu oamenilor pentru hrana zilnica. La Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei calugarii nu mananca niciodata carne. Fratele Constantin serveste cumpatat din bucatele ospatului. L-am intalnit in Vinerea Mare in acelasi loc, la trapeza, ciugulind cartofi fierti, ceai si paine de casa, singurele alimente pentru aceasta zi. "Eram bolnav si am venit la manastire. Cum am ajuns i-am vazut pe calugari cum ieseau de la slujba si se indreptau, plini de seninatate si pace spre chilii. Am avut atunci revelatia vietii linistite a acestor oameni, intr-o lume in care toti ceilalti se zbat inutil pentru tot felul de scopuri marunte. Incet-incet, am intrat si eu in acest mod de viata si am ramas aici". Soarele plin de bucurie a imbracat dealurile intr-o cununa imparateasca. Caci Imparatul S-a ridicat din capcana mortii si este viu. Credinciosii umplu pestera Sfantului. Apa i-a sapat aici casa. Lacas de rugaciune, post si revelatie. Oamenii pipaie peretii, saruta icoanele. E unul dintre cele mai sfinte locuri ale crestinatatii. O poarta spre vesnicie. Calugarii ii indruma rabdatori, ii conduc spre vremurile de inceput. Timpul s-a ascuns prin unghere. Oamenii il vor lua inapoi la iesire si vor pleca cu el spre viata obisnuita. Unii insa vor purta inca mult timp nostalgia invierii Acelui smerit ridicat biruitor din moarte, o promisiune pentru invierea noastra.