Misterele Obanului, ascunse in pestera La Movile

# In partea de vest a Municipiului Mangalia se intinde, pe 12 hectare, rezervatia naturala Obanul Mare * Pe teritoriul acesteia se afla pestera La Movile * Drepturile de administrare a acestei arii protejate revin custodelui, Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice din Bucuresti * Pestera prezinta o serie de caracteristici speciale, care au atras atentia specialistilor

Aria protejata Obanul Mare pe teritoriul careia se afla pestera La Movile este rezervatie naturala mixta (arie naturala protejata) al carei scop este protectia si conservarea unui ecosistem particular bazat pe chemosinteza si a speciilor importante sub aspect floristic, faunistic si speologic. Aria protejata se intinde pe o suprafata de 12 hectare si este localizata in partea de vest a Municipiului Mangalia.Terenul ariei protejate Obanul Mare si pestera La Movile apartin in totalitate Consiliului Local al Municipiului Mangalia. Conform Conventiei de Custodie incheiata intre Agentia de Protectie a Mediului Constanta si Grupul de Explorari Subacvatice si Speologice (GESS) din Bucuresti, drepturile de administrare a acestei arii protejate revin custodelui, GESS.Zona carstica Mangalia este reprezentata in primul rand de forme de exocarst specifice, denumite obane ce constau in depresiuni de mari dimensiuni. Exista trei astfel de depresiuni (Obanul Mare, Obanul Mic si Obanul Blebea), Obanul Mare fiind cea mai reprezentativa.Din punct de vedere morfologic, se disting doua zone ale Obanului Mare si anume marginea, alcatuita in principal din calcare sarmatiene, pe care exista numeroase doline de mici inaltimi si depresiunea propriu-zisa, avand adancimea de -13, -14 metri in centru si de 10 metri la margine.Din punct de vedere geologic, se distinge un strat gros de 70 de metri de materiale loesoide alcatuit la suprafata din soluri fosile dezvoltate pe depozite loesoide la baza carora exista blocuri de calcar.Temperatura constantaIn ceea ce priveste pestera, aceasta reprezinta doar o parte dintr-un areal mult mai extins, de aproximativ 50 de kilometri patrati. Peretii moi tradeaza un inalt grad de coroziune, proces ce poate fi explicat prin reactia dintre apa din atmosfera si de condens si dioxidul de carbon, in urma careia se formeaza acidul carbonic care corodeaza calcarele peretilor si ale tavanului. Tectonica zonei este tipica regiunilor platformice. In afara de cele doua falii principale (falia Mangalia, de-a lungul Lacului Mangalia, si falia Kara Oban - Mlastina Mangalia - mare) acviferul calcarelor sarmatiene din aceasta zona este brazdata de o retea de fracturi hidrodinamic active. Forajele realizate in zona au evidentiat trei zone distincte in care au avut loc procese carstice intense. Cele mai puternice astfel de procese au avut loc in Pliocenul tarziu, odata cu drenarea catre vest, in mare, a Lacului Mangalia, format in Levantin.Clima ariei protejate este cea a intregii regiuni, inregistrandu-se variatii sezoniere atat ale regimului termic cat si ale precipitatiilor si vanturilor. In pestera insa, temperatura este surprinzator de constanta, inscriindu-se intre 19 si 21 grade Celsius, indiferent de anotimp, ca urmare a apei termale existente la capatul pesterii. In ce priveste umiditatea, aceasta este de 90-95%. Pana in prezent, atentia cercetatorilor s-a orientat cu precadere asupra speciilor de animale existente in pestera. Fauna din pestera este reprezentata exclusiv de specii de microorganisme (bacterii, fungi) si nevertebrate. Diversitate a habitatului subteranPe teritoriul ariei protejate Obanul Mare si pestera La Movile exista doua tipuri de habitate de suprafata si subterane, cele mai importante fiind cele subterane.La suprafata, avem ca tipuri de habitate: mediul edafic si calcarele aparente care predomina pe intreaga suprafata a ariei.Astfel, in epigeu, reprezentat de frunze si iarba se gasesc numeroase specii de nevertebrate (insecte, gasteropode, arahnide ) in timp ce in endogeu, pe langa o fauna de nevertebrate bine reprezentata, exista si specii de vertebrate: reptile (serpi, soparle, broaste testoase), mamifere (cartite, arici, popandai, vulpi, iepuri).In fisurile calcarelor de pe suprafata ariei isi gasesc adapost specii de nevertebrate (viermi, gasteropode, arahnide, insecte).In interiorul pesterii se gasesc habitate terestre reprezentate de galeriile pesterii (plafon, planseu, pereti) si acvatice reprezentate atat de apa de apa termala sulfuroasa.Pestera are o galerie principala, nu foarte larga, usor ramificata aflata la adancimea de 21 de metri. Aceasta galerie, insumand aproximativ 200 de metri, duce intr-o sala (Sala Lacului) de dimensiuni mai mari (aproximativ 3 metri inaltime), la sfarsitul careia se afla un lac.Pestera este organizata pe doua nivele, cel superior, reprezentat de galeria principala si de ramificatiile acesteia, in intregime uscat, si unul inferior (20 de metri lungime) submers. Pe alocuri, tavanul galeriei submerse se ridica deasupra apei dand nastere asa-numitelor clopote de aer.In masa apei lacului, care este limpede, plutesc particule de sulf coloidal, de culoare alba rezultate in urma oxidarii hidrogenului sulfurat, in timp ce pe suprafata pluteste o pelicula de microorganisme (fungi si bacterii) a carei grosime este mai mare in zona clopotelor de aer.De-a lungul galeriilor, fauna este mai slab reprezentata, aceasta abundand in zona lacului.