05 Feb, 2023 09:26
1147
Odată ajunse în România, membrii grupului scoteau drogurile din locașul special amenajat și le depozitau pe raza județului Ilfov, într-un imobil în care nicio persoană nu și-a declarat domiciliul. Ulterior, substanțele ilicite erau vândute către diverse persoane din București și zonele limitrofe, clienți fideli ai grupului, alimentând astfel piața internă subterană cu importante cantități de droguri de mare risc (cocaină).„În vederea realizării transporturilor, atât cetățenii români cât și cei albanezi au achiziționat autovehicule, pe care le-au înmatriculat atât în nume propriu, cât și pe numele rudelor lor. Autovehiculele erau introduse în service-uri auto, de regulă în străinătate, pentru a fi pregătite locurile special amenajate, în vederea disimulării drogurilor. Lăcașurile în care erau introduse drogurile în vederea transporturilor nu erau accesibile decât prin intervenția într-un service auto de către personal specializat sau prin desfacerea unor componente ale maşinii şi montarea acestora la loc după introducerea/scoaterea substanțelor (de exemplu, în bordul mașinii, în plafon, în zona în care se află frâna de mână, etc).
După pregătirea autoturismelor în vederea transportării unor cantități de droguri cuprinse între 10 și 12 de kilograme, membrii grupului infracțional organizat se deplasau cu mașinile în Belgia (Bruxelles) și Olanda (Rotterdam), în locațiile prestabilite de către membrii grupului de origine albaneză și introduceau în autovehiculele modificate, în compartimentele special create, drogurile de mare risc.
Ulterior, aceștia se deplasau către destinațiile unde drogurile erau comercializate, în diferite orașe de pe teritoriul mai multor țări, respectiv, România, Italia, Franța, Spania, Albania.
Pentru a se asigura conspirativitatea acțiunii infracționale, după o anumită perioadă de timp, membrii grupului schimbau proprietarul autoturismelor și, implicit numerele de înmatriculare, iar în unele cazuri, le modificau culoarea, pentru a nu atrage atenția autorităților privind frecvența intrărilor și ieșirilor din țările mai sus menționate“ - au mai precizat reprezentanții DIICOT.
„Sumele de bani obținute din traficul de droguri de risc au fost investite în bunuri de lux, achiziționate pe numele altor persoane, pentru a ascunde proveniența ilicită a veniturilor.
Cu privire la infracțiunea de punerea în circulaţie de valori falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate s-a reținut că, unul dintre inculpați a a deţinut, în vederea punerii în cirulaţie, suma de 400 euro, formată din bancnote contrafăcute având cupiurile de 50 euro.
Prin rechizitoriu s-a solicitat confiscarea și distrugerea, cu păstrarea de contraprobe, a cantităților de 10.553,67 grame cocaină și 501,04 grame heroină. În plus, s-a solicitat confiscarea echivalentului cantității de droguri care au fost introduse în România în luna aprilie 2022, respectiv 250.000 de euro, valoare de achiziție, și un milion de euro, valoare de piață, precum și confiscarea autoturismului modificat în vederea disimulării drogurilor. De asemenea, s-a solicitat menținerea măsurilor asiguratorii dispuse în cauză (sume de bani, 2 imobile, un autoturism, bunuri mobile) și confiscarea extinsă a acestora.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului București.
Activitățile judiciare au fost efectuate cu sprijinul ofițerilor de poliție din cadrul D.C.C.O.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Biroul Tehnic și Criminalistic din cadrul D.I.I.C.O.T.-Structura Centrală.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“ - au mai precizat reprezentanții DIICOT.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: