Ce crede un tânăr cadru universitar despre sistemul medical românesc „Plecarea cadrelor medicale - un exil tacit, ca răspuns la situaţia socio-economică naţională”

Preparator Universitar Doctorand, deopotrivă specialist în Medicină de Familie şi rezident Radiologie - Imagistică, Mircea Grigorian este mentorul care întâlneşte şi instruieşte anual bobocii Facultăţii de Medicină Dentară din cadrul Universităţii „Ovidius” cu o atitudine prietenească, dar bazată îndeosebi pe respect reciproc. În cele ce urmează vom prezenta activitatea intensă pe care o desfăşoară, dăruindu-se prin cunoştinţele sale medicale atât vindecării pacienţilor, cât şi prin formarea unor medici cât se poate de competenţi.

Îmbogăţirea intelectuală a studenţilor este cu siguranţă datoria cadrelor universitare, însă o parte dintre acestea au o puternică influenţă în formarea caracterului viitorului medic. De unde atâtea resurse de energie pentru activitatea desfăşurată?
Părinţii mei mi-au dat mână liberă în a-mi alege drumul în viaţă. Prin urmare, în liceu am hotărât, că mi-ar plăcea să fiu: profesor sau medic. A doua meserie mi s-a părut a fi mai tentantă, din dorinţa de a ajuta oamenii suferinzi, astfel încât am urmat cariera medicală şi până acum nu îmi pare rău. Totuşi, soarta mi-a oferit oportunitatea de a-mi satisface ambele dorinţe profesionale şi, prin urmare, am devenit şi cadru didactic. Îmi face deosebită plăcere de a mă întâlni cu studenţii, atât în mediul academic, dar şi în timpul liber, la diversele petreceri organizate de aceştia sau cu aceştia. Şi deja, după 8 ani, am început să observ că plăcerea este reciprocă. Prin urmare, energia mea vine din faptul că am reuşit să îmi urmez dorinţele şi fac acest lucru din plăcere.

Fenomenul plecării cadrelor medicale din România nu mai este un secret de cel puţin un deceniu. Credeţi că este vorba de un exod sau de un exil tacit?
Plecarea cadrelor medicale din România o consider a fi un exil tacit, ca răspuns la situaţia socio-economică naţională şi la felul în care este privită această tagmă de către cetăţenii ţării noastre. Mulţi dintre colegii mei au plecat şi sunt mulţumiţi din punct de vedere financiar, dar şi al poziţiei pe care o ocupă în societate, însă rămâne prezentă marea rupere de cei dragi, aşa cum se poate observa în multe alte cazuri, nu doar în ceea ce priveşte personalul medical.
 
Sistemul medical, între vest şi sud-est

În ce constau cele patru proiecte de cercetare în care sunteţi implicat? Întâlniţi studenţi pasionaţi, dispuşi să se dedice în astfel de colaborări?
Din cele patru proiecte în care am fost implicat, două au fost în cooperare cu parteneri bulgari, pentru a creşte adresabilitatea populaţiei române şi bulgare de la graniţa celor două ţări la serviciile medico-dentare. Unul a fost câştigat de doamna Conf. Univ. Dr. Aureliana Caraiane, actualmente Decan al Facultăţii de Medicină Dentară din Constanţa, şi a constat în susţinerea de cursuri prin telemedicină, iar celălalt, câştigat de doamna Conf. Univ. Dr. Agripina Zaharia, a avut la bază achiziţionarea unui cabinet medico-dentar mobil, prin intermediul căruia am oferit consultaţii gratuite membrilor populaţiei mai sus menţionate. Al treilea proiect a fost câştigat de doamna Prof. Univ. Dr. Victoria Badea, fiind un proiect de cercetare cu privire la boala parodontală, el stând la baza cercetării mele din cadrul doctoratului. În final, al patrulea proiect, a aparţinut domnului Prof. Univ. Dr. Corneliu Amariei, a constat în susţinerea de cursuri de pregătire în management medico-dentar pentru personalul medical din acest domeniu. Cu acestă ocazie, ţin să le mulţumesc tuturor pentru încrederea pe care au avut-o în mine prin faptul că m-au cooptat ca membru în proiectele dumnealor şi pentru tot ceea ce am avut de învăţat din acestea.

Participarea atât activă, cât şi pasivă în organizarea congreselor v-a facilitat un mod mai practic de a călători ajungând astfel în Londra, Roma, Baden-Baden. Cum au decurs aceste experienţe şi ce diferenţe puteţi prezenta între vest şi sud-est privind în ansamblu la sistemul medical şi în amănunt la firile oamenilor?
Pentru participările mele la congresele menţionate trebuie să le mulţumesc doamnei Prof. Univ. Dr. Victoria Badea şi domnului Prof. Univ. Dr. Corneliu Amariei, care au făcut posibile aceste deplasări. Experienţele au fost minunate, atât din perspectiva locurilor vizitate, cât şi a faptului că am avut contact cu specialişti în domeniile în care îmi desfăşor activitatea. Am putut astfel să am o privire de ansamblu despre ceea ce înseamnă cercetare şi care este nivelul la care se desfăşoară aceasta în alte ţări, ţinând cont de faptul că tot timpul trebuie să ne raportăm activitatea la cea desfăşurată pe plan mondial. În urma acestor deplasări am obţinut idei pe care ulterior le-am pus în practică în activitatea didactică şi de cercetare, încercând astfel să menţin un standard cât mai ridicat pentru facultatea în care îmi desfăşor activitatea.
Oamenii cu care m-am întâlnit în aceste deplasări au fost foarte deschişi, păstrând în continuare bune relaţii de prietenie cu mulţi dintre ei. Părerea mea este că în multe alte ţări totul se desfăşoară mult mai relaxat decât la noi, cooperarea între diverse domenii fiind o realitate şi astfel putându-se obţine rezultate mult mai valoroase.
 
Recomandări pentru un regim de viaţă sănătos

Pe lângă lucrările de diplomă la care sunteţi îndrumător, aveţi câteva zeci de articole publicate, motiv pentru care vă rog să ne vorbiţi despre principalele afecţiuni cu care se confruntă locuitorii ţării noastre. Ce recomandări aveţi pentru cititorii noştri în vederea respectării unui regim de viaţă sănătos?
Majoritatea articolelor la care am fost autor sau coautor au scos în evidenţă prezenţa patologiei parodontale la persoanele cuprinse în studii.
În schimb, din experienţa mea de medic, pot să relatez faptul că am observat o delăsare în ceea ce priveşte gradul de igienă personală, deşi costurile pentru acest aspect nu sunt foarte ridicate. Pe de altă parte, alimentaţia nu este corectă şi nici completă, majoritatea populaţiei renunţănd la respectarea ritmicităţii meselor, iar din motive financiare nu îşi pot asigura alimentele necesare obţinerii tuturor principiilor alimentare. Al treilea aspect este exerciţiul fizic, care de multe ori este omis din activitatea zilnică, mulţi pacienţi fiind chiar disperaţi în momentul în care le indic faptul că trebuie să consulte un kinetoterapeut pentru a-i ajuta în dezvoltarea unui program de gimnastică adecvat şi că trebuie să facă sport în mod curent pentru ameliorarea unor simptome de care suferă.
Şi, nu în ultimul rând, cred că avem nevoie şi de momentele de relaxare specifice fiecăruia, în care să desfăşurăm activităţi plăcute, pentru a evita surmenarea şi pentru a contracara stresul cotidian.
 
Să faci... ce face medicul
Care este modul preferat de a vă încărca ,,bateriile” pentru a face faţă ritmului de viaţă alert pe care vi-l impun profesia şi „jungla urbană”?
Încerc să fac şi eu ceea ce le recomand şi pacienţilor mei. Deocamdată, îmi rezerv timp pentru întâlniri cu prietenii şi pentru mişcare. De asemnea o carte, un film sunt întotdeauna binevenite, iar ocazional, rezolvarea unui puzzle sau jocuri logice mă relaxază şi îmi fac plăcere.
 
În încheiere vă rog să transmiteţi sfaturile şi încurajările complementare afirmării tinerilor medici şi studenţilor ce au optat pentru această carieră nobilă.
Să facă întotdeauna ceea ce şi-au dorit, doarece, dacă munca zilnică are la bază plăcerea, totul este mult mai uşor şi reuşim să facem faţă cu brio la toate provocările care apar.