19 Mar, 2009 01:44
3784
Primarul celei mai prospere comune din judeţ susţine că, în 2009, dispune
de un buget pe care se poate baza şi că ideea crizei economice este amplificată
de mass-media
Cristian Cârjaliu şi-a
început cariera în administraţie în anul 2004, când a fost ales consilier
local, pe listele PSD. Din 2008 este primarul comunei Agigea. În perioada 1996 - 2008,
a activat în sectorul privat, unde a îndeplinit cu succes diferite funcţii
manageriale. Este absolvent al Facultăţii
de Drept şi Ştiinţe Juridice, master în Administraţie Europeană, în Turism şi
administrare hotelieră, iar în prezent este doctorand în Ştiinţe Juridice.
Care este sursa
predominantă de venit a primăriei pe care o conduceţi?
Sursa predominantă de venit a oricărei primării sunt taxele şi impozitele
locale, însă aici depinde de fiecare unitate administrativă cum îşi colectează
şi îşi gestionează aceste venituri. Comuna Agigea este cea mai bogată comună
din judeţul Constanţa, după oraşul Cernavodă şi municipiul Constanţa, cu un
venit de 1.100 de lei pe cap de locuitor. În perioada aceasta stăm foarte bine
cu încasările, dar, în momentul în care am fost ales primar, am constatat că la
nivelul autorităţii publice locale nu se încasau taxe şi impozite de la
persoane juridice. 80% din veniturile realizate erau de la persoane fizice. Mi
s-a părut o anomalie, fapt pentru care am corectat această stare de fapt. Noi
acum am făcut o bază de date cu toţi contribuabilii, mă refer la persoanele
juridice. La nivelul administraţiei publice am păstrat, în 2009, taxele şi
impozitele de la nivelul anilor 2007 şi 2008, pentru persoanele fizice.
Pensionarii cu venituri până în 7 milioane de lei vechi nu plătesc taxa de pază
şi taxa de habitat. La persoanele juridice am introdus o taxă de gunoi modică,
de bun simţ zic eu, de 5 milioane de lei vechi pe an şi o taxă de pază de un milion de lei vechi.
Care sunt primii trei mari contribuabili ai localităţii?
La persoanele juridice, printre cele mai importante sunt Portul Constanţa
Sud, Administraţia Canalelor Navigabile, apoi urmează Selgros şi Dedeman. Anul
trecut am avut o executare silită la un contribuabil din port care avea de
plată peste un miliard de lei. Am reuşit să pun la punct un serviciu de taxe şi
impozite foarte eficient.
Cum vă veţi
îndeplini promisiunile făcute în campanie, în condiţii de recesiune?
Datoria oricărui edil este să atragă fonduri europene. Acum s-au redus şi
acele avize, de la 29 la 6. Suntem într-o Asociaţie de Dezvoltare
Intercomunitară, alături de Cumpăna, prin care dorim să atragem fonduri
post-aderare şi suntem la începutul înfiinţării unei astfel de asociaţii şi cu
Topraisar. Vreau să realizăm împreună cu
Topraisar o bază fixă pentru deszăpezire. Cu aceste fonduri europene să
luăm maşini pentru deszăpezire, având în vedere că atât Topraisarul, cât şi
Agigea, în anumite momente, când vine viforul, au nevoie de astfel de utilaje.
Ulterior, le-am putea închiria şi către alte unităţi administrative.
De unde veţi
atrage fonduri, având în vedere că multe dintre ele proveneau până acum şi din
tranzacţii imobiliare, iar piaţa imobiliară este blocată în momentul de faţă?
Pe plan local, în acest an avem un buget prognozat de 120 de miliarde de
lei vechi şi un fond de rulment de 85 de miliarde. Deci, pentru acest an, eu
zic că avem un buget de investiţii. Desigur, încercăm, prin cele trei asociaţii
intercomunitare - pentru că suntem membri şi în Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară Dobrogea - să accesăm cât mai mulţi bani europeni.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: