Invitati

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVI) - David Schickler (Franţa)


David Schickler
(1835-1909) era nepotul unui comerciant şi bancher prusac stabilit în Franţa în secolul XVIII. Pasionat de călătorii, el a întreprins un voiaj în Orient în 1858. Pe baza notelor de călătorie, Schickler a publicat în 1863, la Paris, volumul En Orient. Souvenirs de voyage. 1858-1861. Institutul „N. Iorga” a folosit această ediţie pentru traducerea românească din noua serie Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX lea.
 
Prin Pacea de la Adrianopol din 1829, Rusia anexase Delta Dunării şi deschisese navigaţia pe Dunăre. Ca urmare, în anii '30, în Austria au fost înfiinţate două companii de navigaţie: „Donau-Dampfschiffahrt Gesellschaft” (Viena), care opera până la Galaţi, şi „Österreichischer Lloyd” (Trieste/Italia), care opera din portul moldovenesc până în capitala otomană.
 
La 8 octombrie, nava a trecut pe la Silistra, oraş apărat de „o mică” fortăreaţă situată pe o culme. Localitatea avea „multe” moschei, ale căror minarete semănau cu o „săgeată aţintită în sus, tăind priveliştea prin linia sa albă şi dreaptă”.
 
Prezenţa comunităţilor turce în Dobrogea fusese semnalată şi de: abatele italian L. Spallanzano (1786/LXXXVI), englezul W. Hunter (1792/XCI), lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX), ofiţerul rus de origine estonă F. Nyberg (1826/CV), ofiţerul rus de origine finlandeză G. Ramsay (1829/CIX), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), ieromonahul rus Partenie (1839;1841/CXXIX), botanistul german A. Grisebach (1839/CXXI), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), medicul american V. Mott (1841/CXXXII), botanistul elveţian C. Guebhart (1842/CXXXIII), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), profesorul de retorică francez J. Ubicini (1848/CXLVII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul italian F. Nardi (1852/CL), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV) şi medicul francez C. Allard (1855/CLXVII).
 
Silistra a făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, ce a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
Prin Silistra trecuseră şi alţi călători străini în secolele XV-XIX: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445 /Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim paşa (1775/LXXI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), britanica lady Craven (1786/LXXXIII), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), căpitanul austriac de origine greacă Gugomos (1790/LXXXVII), ofiţerul britanic de marină sir W. Smith (1792/XC), călugărul grec Mitrofan (1610-1611/XCVII; s), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele francez de Langeron (1807;1809/CI), contele francez de Lagarde (1813/CIII), diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV), lt.-col. rus F. Nyberg (1828;1830/CVI.), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenström (1829/CVIII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), capelanul anglican N. Burton (1837/CXVIII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), ofiţerul englez A. Slade (1838/CXXV), negustorul american V. Nolte (1840/CXXVII), marchiza engleză de Londonderry (1840/CXXVIII), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), englezul R. Snow (1841/CXXXI), botanistul elveţian C. Guebhart (1842/CXXXIII), austriaca L. Pfeiffer (1842/CXXXV), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLII), filologul german J. Petermann (1852/CLIII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), contele englez Carlisle (1853/CLV), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), subofiţerul rus L. Tolstoi (1854/CLXI), anonimul englez (1857/CLXXIII) şi anonimul francez (1857?1858/CLXXV).
 
Până la Galaţi, cultivarea pe câmpiile de pe malul dobrogean „părea să fie neglijată”.
După Galaţi, priveliştea Dunării era „pitorească”: „interminabilă serie de curbe”, câmpii „întinse” cu stuf şi „mici” canale pe care navele se strecurau prin ceaţă.
 
Stuful din Dobrogea a fost amintit de: clericul ortodox Paul din Alep (1653/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi, de la mijlocul secolului XVII (XXXVIII.6), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), diplomaţii unguri curuţi M. Bay & G. Papay (1706/XLIX), medicul german J. Minderer (1771/LXX), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII, locotenentul francez A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), agentul comercial M. Gruneweg (1582/XCIV.1), generalul rus de origine estonă F. Berg (1826/CV), caretaşul german E. Döbel (1831/CXI), negustorul J. Morot (1839/CXXIV), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXIX), consulul prusian C. Kuch (1843/CXXXVI), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul catolic italian F. Nardi (1852/CL), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLIII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), medical francez C. Allard (1855/CLXVII), slt. englez Ch. Gordon (1856/CLXX), anonimul englez (1857/CLXXIII) şi geograful francez G. Lejean (1857/CLXXIV).
„Cele mai importante” braţe ale Dunării erau Kilia/Chilia şi Sulina, dar toate erau „în aceeaşi măsură de rele”, deoarece „nimeni nu se ocupă în tot imperiul” (otoman). Sulina era „încă” un oraş „cosmopolit şi neimportant”, unde vasele aşteptau vântul favorabil pentru a ieşi în Marea Neagră. Lângă farul aşezat la gura de vărsare erau vizibile catarge ieşite din apă, „mărturii îngrozitoare” ale catastrofelor cauzate de furtună şi ceaţă.
 
Prin Sulina mai trecuseră şi alţi călători străini în secolele XVIII-XIX: căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), nobilul diplomat austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), caretaşul german E. Döbel (1831/CXI), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), literatul scoţian J. Fraser (1836/CXVI), ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX), misionarii scoţieni A. Bonar şi McCheyne (1839/CXXII), ofiţerul britanic A. Slade (1838/CXXV), francezul E. Thouvenel (1839/CXXVI), marchiza engleză de Londonderry (1840/CXXVIII), consulul prusian C. Kuch (1843/CXXXVI), croitorul german P. Holthaus (1843/CXXXVII), colonelul rus I. Botianov (1846/CXLII), inginerul geograf francez X. de Hell (1846/CXLIV), profesorul de retorică francez J. Ubicini (1848/CXVII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul catolic italian F. Nardi (1852/CL), studentul britanic în drept L. Oliphant (1852/CLI), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLIII), filologul german J. Petermann (1852/CLIII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), contele englez Carlisle (1853/CLV), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), artistul plastic francez C. Doussault (1843/CLVIII), economistul francez T. Lefebvre (1853, 1857/CLX), cpt. englez E. Spencer (1853/CLXVI), slt. englez Ch. Gordon (1856/CLXX), istoricul danez F. Schiern (1857/CLXXI), anonimul englez (1857/CLXXIII), geograful francez G. Lejean (1857/CLXXIV) şi anonimul francez (1857?1858/CLXXV).
 
Nava de croazieră „Mercure” era compartimentată pe trei clase de pasageri. Cea mai mare parte a locurilor de pe punte de la clasa a treia era ocupată de ţărani români plecaţi cu familiile în pelerinaj la Ierusalim şi care erau însoţiţi de preoţi ortodocşi „foarte plăcuţi”. Alte categorii de călători erau negustorii evrei, care „nu strălucesc deloc prin curăţenie”, şi musulmanii, a căror „odihnă de dimineaţă” îi amintea francezului de fabula „Şobolanul de oraş şi şobolanul de câmp” a conaţionalului său La Fontaine (1621-1695): „Sur un tapis de Turquie/Le couvert se trouva mis”.
 
Alţi călători francezi care au străbătut Dobrogea în secolele XV-XIX: cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/IV), baronul F. de Pavie (1585/XV), secretarul diplomatic de la Croix (1672/XL), J. Tavernier (1677/XLII), călugărul iezuit P. Avril (1689/XLIII), protestantul A. de la Motraye (1711/LIII.1; 1714/LIII.2), baronul F. de Tott (1769/LXVIII), contele d`Antraigues (1779/LXXIV), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), contele d`Hauterive (1785/LXXII), contele de Langeron (1790-1791/LXXXVIII), contele de Langeron (1807;1809/CII), contele de Lagarde (1813/CIII), ofiţerul H. de Béarn (1828/CVII), diplomatul L. de Beaujour (1817/CX), literatul A. Labatut (1837/CXX), negustorul J. Morot (1839/CXXIV), E. Thouvenel (1839/CXXVI), vicontele de Valon (1843/CXXXIX), vicontesa de Saint-Mars (1845/CXLI), jurnalistul X. Marmier (1846/CXLIII), inginerul geograf X. de Hell (1846/CXLIV), jurnalistul A. Joanne (1846/CXLV), diplomatul A. Billecocq (1846/CXLVI), profesorul de retorică J. Ubicini (1848/CXVII), arhitectul F. Pigeory (1850/CXLIX), paleontologul J. Boucher (1853/CLIV), artistul plastic C. Doussault (1843/CLVIII), economistul T. Lefebvre (1853;1857/CLX), ofiţerul C. Fay (1854/CLXII), medicul F. Quesnoy (1854/CLXV), medicul C. Allard (1855/CLXVII), turistul J. D. de Bois-Robert (1855/CLXVIII), geograful G. Lejean (1857/CLXXIV) şi anonimul francez (1857?1858/CLXXV).
 
Alţi călători străini care au străbătut Dobrogea pe cale fluvialo-maritimă în secolele XIV-XIX: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), consulul britanic W. Eton (1777/LXXIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), solul veneţian V. di Alessandri (1572/XCIII; s), mineralogul englez E. Clarke (1800/XCVIII), medicul englez W. Wittman (1802/C), caretaşul E. Dobel (1831/CXI), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), scriitoarea engleză J. Pardoe (1836/CXIV), preotul englez C. Elliot (1835/CXV), literatul scoţian J. Fraser (1836/CXVI), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX), literatul francez A. Labatut (1837/CXX), botanistul german A. Grisebach (/CXXI), misionarii scoţieni A. Bonar şi R. Mc Cheyne (1839/CXII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), negustorul francez J. Morot (1839/CXXIV), ofiţerul britanic A. Slade (1838/CXXV), francezul E. Thouvenel (1839/CXXVI), negustorul american V. Nolte (1840/CXXVII), marchiza engleză de Londonderry (1840/CXXVIII), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), gentlemanul englez R. Snow (1841/CXXXI), medicul american V. Mott (1841/CXXXII), botanistul elveţian C. Guebhart (1842/CXXXIII), reverendul englez G. Fisk (1842/CXXXIV), austriaca L. Pfeiffer (1842/CXXXV), consulul prusian C. Kuch (1843/CXXXVI), croitorul german P. Holthaus (1843/CXXXVII), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), italianul G. Smancini (1843/CXXXIX), botanistul prusian K. Koch (1843/CXLI), vicontesa franţuzoaică de Saint-Mars (1845/CXLI), jurnalistul francez X. Marmier (1846/CXLIII), inginerul geograf francez X. de Hell (1846/CXLIV), jurnalistul francez A. Joanne (1846/CXLV), profesorul de retorică francez J. Ubicini (1848/CXVII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), arhitectul francez F. Pigeory (1850/CXLIX), preotul catolic italian F. Nardi (1852/CL), studentul britanic în drept L. Oliphant (1852/CLI), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLII), filologul german J. Petermann (1852/CLIII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), contele englez Carlisle (1853/CLV), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), generalul austriac H. von Hess (1839/CLXIV), căpitanul E. Spencer (1853/CLXVI), cpt. englez Th. Spratt (1856/CLXIX), slt. englez Ch. Gordon (1856/CLXX), istoricul danez F. Schiern (1857/CLXXI), diplomatul german/prusian R. Kunisch (1858/CLXXII), anonim englez (1857/CLXXII), geograful francez G. Lejean (1857/CLXXIV) şi anonimul francez (1857?1858/CLXXV).
 
Surse foto:
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/2012/01/tarile-romane-in-secolele-xviii-xix.jpg
http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2012/10/Harta-delta-Dunarii..jpg
http://blog.noviodunum.ro/wp-content/uploads/2012/04/Sulina_Geamia.jpg
https://en.wikipedia.org/wiki/%C3%96sterreichischer_Lloyd#/media/File:Geb%C3%A4ude_des_Lloyd_Triestino_in_Triest_2.JPG
http://4.bp.blogspot.com/-t5zr0jbUXEU/Uqiy0oqn2LI/AAAAAAAAGbE/M9yqkBFuT1s/s1600/Silistra+32.jpg
 
Documentare:
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Daniela Buşă, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul VII, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012.
//www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2016/11/04/1_Pic/calatori_prin_dobrogea/logo_institut_istorie_nicolae_iorga.jpg
http://www.acad.ro/com2011/img1006Aman/DSCN0668.jpg
https://archive.org/services/img/enorientsouveni00schigoog
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa
Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

 
Călători străini prin Dobrogea (CLXXV) - Anonim (Franţa)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXVII.2) - Ernest Desjardins (Franţa) (galerie foto)

16 May 2018 1031

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXVII.1) - Ernest Desjardins (Franța) (galerie foto)

14 May 2018 851

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXVI) - Contesa de Gasparin (Elveţia) (galerie foto)

11 May 2018 774

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXV) - Grigori Danilevski (Rusia) (galerie foto)

09 May 2018 1057

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXIV) - John Stokes (MB - Anglia) (galerie foto)

07 May 2018 499

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXIII) - Olympe Audouard (Franţa) (galerie foto)

02 May 2018 885

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXII) - Léon Verhaeghe de Nayer (Belgia) (galerie foto)

30 Apr 2018 1178

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.20) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

27 Apr 2018 646

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.19) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

25 Apr 2018 756

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.18) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

23 Apr 2018 420

Călători străini prin Dobrogea (CLXXI.17) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

20 Apr 2018 652

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.16) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

18 Apr 2018 810

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.15) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

16 Apr 2018 784

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.14) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

13 Apr 2018 424

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.13) - Henry Barkley (MB-Scoţia) (galerie foto)

11 Apr 2018 754

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.12) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

06 Apr 2018 761

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.11) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

04 Apr 2018 849

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.10) - Henry Barkley (MB - Scoția) (galerie foto)

02 Apr 2018 666

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.9) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

30 Mar 2018 787

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.8) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

28 Mar 2018 703

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.7) - Henry Barkley (MB - Scoția)

26 Mar 2018 636

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.6) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

23 Mar 2018 808

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.5) - Henry Barkley (MB - Scoţia) - galerie foto

21 Mar 2018 461

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.4) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

19 Mar 2018 516

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.3) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

16 Mar 2018 532

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.2) - H. Barkley (MB-Scoția)

14 Mar 2018 592

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.1) - Henry Barkley (MB - Scoția)

12 Mar 2018 702

Călători străini prin Dobrogea (CLXXX) - Henri de Bourbon (Franţa) - galerie foto

09 Mar 2018 739

Călători străini prin Dobrogea (CLXXIX) - Leopold de Brabant (Belgia)

07 Mar 2018 641

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVIII) - Jules Guillamord (Elveţia) - galerie foto

05 Mar 2018 501

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.4) - Wilhelm Hamm (Germania) - galerie foto

28 Feb 2018 796

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.3) - W. Hamm (Germania)

21 Feb 2018 666

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.2) - Wilhelm Hamm (Germania) - galerie foto

16 Feb 2018 903

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.1) - Wilhelm Hamm - galerie foto

14 Feb 2018 648

Călători străini prin Dobrogea (CLXXV) - Anonim (Franţa)

10 Feb 2018 1327

Călători străini prin Dobrogea (CLXXIV) - Guillaume Lejean (Franța)

07 Feb 2018 829

#scrieDobrogea Călători străini despre Dobrogea şi despre necesitatea construirii unui canal de la Cernavodă la Constanţa (galerie foto)

05 Oct 2017 2086

Călători străini prin Dobrogea (CXI). Ernst Döbel (Germania/Saxa) - galerie foto

29 May 2017 1372

Călători străini prin Dobrogea (LXXIII) - William Eton (Marea Britanie) (galerie foto)

27 Jan 2017 1631

Călători străini prin Dobrogea (LXXII) - cneazul Nikolai Repnin (Rusia) (galerie foto)

25 Jan 2017 1158

Călători străini prin Dobrogea (XLVII) - călugării Macarie şi Silvestru (Rusia) - galerie foto

02 Nov 2016 1600

Călători străini prin Dobrogea - Achacy Taszycki (XXIX) (galerie foto)

27 Jul 2016 942

Călători străini prin Dobrogea - Woicieh Miaskowski (XXVIII) (galerie foto)

25 Jul 2016 1303

Cum era promovată Mamaia la începutul secolului XX

09 Dec 2011 1199

PARINTELE CLEOPA – 12 ani de la plecarea “in gradinile Raiului” (†2 dec. 1998) “MANCA-V-AR RAIUL SA VA MANANCE!” (inedit audio si video)

02 Dec 2010 1631

Mii de turisti straini, in portul Constanta

10 Oct 2003 760