Cărturarul otoman
Șehdi Osman Effendi (? - post-1758) a îndeplinit diverse misiuni diplomatice în Europa. În 1757, când Șehdi ocupa funcția de secretar al Divanului, a fost trimis de noul sultan
Mustafa III (1757-1774) la țarina
Elisabeta Petrovna (1741-1762). Cu această ocazie, diplomatul a străbătut Dobrogea otomană, parte a
eyalet (provincie) cu reședința în orașul dunărean Silistra (în 1913-1940 la România, apoi din nou la Bulgaria).
În raportul prezentat la întoarcere, cărturarul face doar scurte mențiuni despre regiunea dintre Dunăre și Marea Neagră. Manuscrisul se păstrează la Biblioteca Națională din Paris, cu titlul greșit:
Ambassade envouyée par Moustapha III (1753-1773) à Catherine II. Institutul „N. Iorga” a folosit acest text pentru traducerea românească.
În drumul spre St. Petersburg, solia a trecut prin Dobrogea de la sud spre nord. Plecând din Constantinopol / Istanbul la 13 decembrie 1757, călătorul a ajuns în „cazaua (unitate teritorială condusă de un
kadi / judecător) cea întinsă a
Dobridja /
Dobrogei”, unde era „o iarnă cumplită și nemaipomenită”.
Numele Dobrogea a fost folosit și de alți călători străini în secolele XVI-XVIII: cronicarul polonez
M. Strijkowski (1575/X), călugărul franciscan
J. Arsengo (1581/XI), episcopul catolic
P. Baksic (1640/XXX), agentul comercial englez
R. Bargrave (1652/XXXIV), episcopul catolic bulgar F
. Stanislavov (ante-1659/XXXVI), clericul creștin sirian
Paul din Alep (1653 și 1658/XXXVII), cărturarul otoman
Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.A; 1652/XXXVIII.5.C; 1652/XXXVIII.5.E; 1652/XXXVIII.5.F; 1656/XXXVIII.6.A; 1663/XXXVIII.3; 1667/XXXVIII.4), nobilul sol polonez
I. Gninski (1677/XLI), iezuitul polonez
F. Gosciecki (1712/LIV) și nobilul sol polonez
J. K. Mniszech (1756/LXI).
Singurul popas menționat este cel de la
Babadag, unde se afla și
vali (conducător de
eyalet)
Mehmed-pașa. Acesta l-a primit „cu multă prețuire” și i-a asigurat cazarea în „orașul” apropiat
Yemeklik-Ceșmeși. De aici, suita a plecat a doua zi, la 20 ianuarie 1758. La întoarcere, diplomatul otoman a părăsit capitala Rusiei la 5 septembrie 1758 și a sosit în cea turcă la 21 decembrie, deci, foarte probabil, a trecut prin Dobrogea la sfârșitul lui noiembrie sau începutul lui decembrie.
El a traversat Dunărea pe la
Isaccea, care fusese tranzitată în secolele XVI-XVIII și de alți călători străini: sultanul
Soliman Magnificul (1538/Călători VI), negustorul englez
J. Newberie (1582/XII), diplomatul englez
H. Austell (1585/XIV), diacul rus
T. Korobeinikov (1593/XVII), olandezul
J. van der Doris (1597/XX), călugărul rus
A. Suhanov (1651 /XXXI), clericul creștin sirian
Paul din Alep (1658/XXXVII), cărturarul otoman
Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez
de la Croix (1672/XL) și nobilul sol polonez
I. Gninski (1677/XLI), călugării ruși
Macarie și Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză
A. de la Motraye (1714/LIII.2) și călugării ruși
Nicodim și Silvestru (1722/LVI).
Apoi, Sehdi a trecut din nou prin
Babadag, care fusese vizitat și de alți călători străini în secolele XIV-XVIII: marocanul
Ibn Battuta (1330/Călători I), sultanul otoman
Soliman I Magnificul (1538/VI), nobilul sol polonez
E. Otwinowski (1557/VII), nobilul sol polonez
A. Tarnowski (1569/VIII), diacul rus
T. Korobeinikov (1593/XVII), cărturarul olandez
J. van der Doris (1597/XX), episcopul
catolic P. Baksic (1640/XXX), episcopul catolic
F. Stanislavov (ante-1659/XXXVI), cărturarul otoman
Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.H; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez
de la Croix (1672/XL), nobilul sol polonez
I. Gninski (1677/XLI), iezuitul francez
P. Avril (1689/XLIII), nobilul sol polonez
R. Leszczynski (1700/XLIV), pastorul luteran suedez
M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil
C. Loos/1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză
A. de la Motraye (1711/LIII.1; 1714/LIII.2), diplomatul rus de origine scoțiană
J. B. of Antermony (1738/LVII) și diplomatul suedez
P. Jamjouglou (1746/LX).
Călătorul turc a făcut și alte popasuri la „menziluri” (stații de poștă) din „șesul
Dobrogei, pe calea cea dreaptă”, adică pe axul longitudinal nord-sud. Alți călători musulmani prin Dobrogea în secolele XIV-XVII: cărturarul marocan
Ibn Battuta (1330/Călători I), sultanul otoman
Soliman I Magnificul (1538/VI) și cărturarul otoman
Evlia Celebi (sec. XVII/XXXVIII).
Surse foto:
ro.wikipedia.org
3.bp.blogspot.com
brailachirei.files.wordpress.com
upload.wikimedia.org
Documentare
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban,
Călători străini despre Țările Române, vol. IX, București, 1987.
www.magazinistoric.ro
images2.okr.ro
www.infotour.ro
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: