Invitati

Vasilopita - Darul Sfântului Vasile cel Mare de Anul Nou!


 
De Anul Nou toţi creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sf. Vasile cel Mare, care se naşte în anul 330 în oraşul Cezareea din Capadocia, având părinţi evlavioşi. Învățătura creștină  a primit-o și de la bunica sa Macrina. 
 
A studiat ştiinţele timpului la Universităţi din capitala Bizanţului şi Atena, fiind un om cu o vastă cultură şi alese virtuţi. Timp de patru ani studiază literatura greacă veche, filosofia, retorica, astronomia și medicina.
 
Se spune că în copilăria şi adolescenţă ştia doar două drumuri: unul ducea la şcoală şi celălalt la biserică. Dintre colegii de clasă amintim pe prietenul lui bun Sf. Grigorie Teologul, şi pe viitorul Împărat roman Iulian Apostatul, care îi va persecuta pe creştini.
 
Alege calea lui Dumnezeu intrând în monahism şi se desăvârşeşte prin post, rugăciune, asceză şi fapte bune. 
 
Nu doar credinţa şi vocaţia îl caracterizează, ci dragostea pentru semenii săi îl recomandă să slujească Cetăţii sale, pe care o apără nu doar de rătăcirea ereziilor, ci de boli, sărăcie, foamete şi păcatele molipsitoare.
Rămâne cunoscut în istorie pentru grija care o poartă semenilor săi, care au văzut în el omul providenţial.
 
Vinde partea sa de avere şi o împarte celor bătuţi de soartă şi adună de pe drumuri pe cei  sărmani şi fără un acoperiş deasupra capului, necăjiţii şi amărâţii, construind Vasiliadele: azile, şcoli, bolniţe (spitale).
 
Demnitatea, cinstea şi curajul Sf. Vasile cel Mare au străbătut veacurile. 
 
Povestea Vasilopitei începe cu aproape 1500 de ani în urmă în oraşul natal al Sf. Vasile, Cezareea.
 
Un general vrând să subjuge întreg ţinutul se loveşte de demnitatea Sfântului care salvează cetatea şi locuitorii ei. Promite tiranului că-i va da bogăţiile cerute, în schimbul libertăţii oamenilor. 
 
Sf. Vasile cel Mare se roagă toată noaptea în Biserică, dar în zori ostaşii deja înconjurase oraşul ca să-l asedieze. Oamenii nu aveau aurul pe care îşi închipuia tiranul că îl poate câştiga cu înfricoşări multe şi ameninţarea exilului. 
 
Sf. Vasile nu a contenit să creadă în ajutorul Maici Domnului şi al Sf. Mercurie. 
 
Aflând locuitorii că o să rămână fără arhiereul lor Sfânt, au adunat unii de la alţii aurul pe care îl păstrau fiecare în casă pentru vremuri şi mai grele. Şi au strâns lăzi întregi sub ameninţarea prigonitorului, care ordonase să ardă oraşul dacă nu i se vor da cuferele cu metale preţioase şi bijuterii.
 
Şi a alergat Sf. Vasile cu lăzile pline de aur în faţa ,,prefectului comandant” ca să le cruţe viaţa. Ce să vezi? O, minune! Lacomul adulmeca prada bogăţiilor din priviri, vrând să mângâie cu mâna capacul, pe care încearcă să-l deschidă. Dar îndată un ostaş călare pe cal, cu armură strălucitoare, cu platoşă şi suliţă însoţit de ostaşi i-a nimicit.
 
Era Sf. Mercurie cu oştile îngereşti care au venit de grabă la rugăciunile şi lacrimile poporului şi ierahului Sf. Vasile. A hotărât ca bogăţia de aur şi argint strânsă, să se întoarcă în casele credincioşilor oraşului. Ajutat de diaconi şi preoţi face în biserici pâinici şi în fiecare pune câte un bănuţ de aur  sau argint, pentru ca nimeni să nu uite cele petrecute.

Şi au fost citite şi binecuvântate precum prescurile la  slujba de Litie a Vecerniei, la fiecare casă din oraş. Şi mare le-a fost mirarea şi bucuria, când au găsit aurul pe care l-au dat cu credinţă Sf. Vasile.
 
Şi de atunci grecii pregătesc această pită specială, pe care o fac în casa lor, ca pe o prăjitură îndulcită: simbol al bunătăţii Sf. Vasile cel Mare.
 
Vasilopita sau Pita Sfântului Vasile cum mai este cunoscută, le-a adus oamenilor speranţă. De atunci pregătim şi noi plăcinta cu bănuţ, si o tăiam în prima zi a anului, de ziua Sfântului Vasile. 
 
Şi cel care găseşte moneda  este norocos tot anul, şi are bucuria pe care au simţit-o în acele vremuri locuitorii Cezareei, care şi-au salvat viaţa cu rugăciunile Sf. Vasile. 
 
Deja este o tradiţie care păstrează o istorie a meleagurilor natale bizantine. Inscripţiile efigiei de pe ,,bănuţ” care seamănă cu o monedă (imită culoarea aurului sau argintului) sunt sugestive, iar pe cealaltă parte poartă urarea: Καλή Χρονιά! Χρόνια Πολλά! 
 
La Mulţi Ani!
 

 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Părintele Efrem Bandarică, bucătarul de la Mănăstirea Dervent „Fără puterea şi harul lui Hristos, suntem paie fluturate în vânt“

22 Dec 2018 2970

Comunitatea elenă „Elpis“ din Constanţa marchează, sâmbătă, Vasilopita

20 Jan 2015 1641