Iată de ce au fost achitați Nicolae Stanciu, fost președinte al Curții de Apel Constanța, și omul de afaceri Vasile Costea (DOCUMENT)


 
  • Nicolae Stanciu, fost judecător și președinte al Curții de Apel Constanța, și omul de afaceri Vasile Costea au declarat magistraților că nu se cunosc.
  • „Pe inculpatul Stanciu, personal, nu l-am cunoscut. (...) Nu i-am cunoscut pe membrii familiei inculpatului Stanciu, nu cunosc numărul de telefon al acestuia și nu știu unde locuiește. Precizez că nici inculpatul Stanciu și nicio altă persoană în numele acestuia nu mi-au solicitat vreun bun sau vreun obiect  de mobilier“, se mai arată, printre altele, în declarația omului de afaceri Vasile Costea.
  • „Nu m-am înțeles niciodată cu inculpatul Costea Vasile, ca acesta să-mi dea obiecte de mobilier (...), iar eu, în schimb, având în vedere calitatea de președinte al Curții de Apel Constanța, să îl ajut în soluționarea favorabilă a unor dosare, înregistrate pe rolul acestei instanțe. Mai mult, nici în cercul de prieteni, nu am lăsat impresia că aș avea influență asupra judecătorilor. Precizez că între mine și inculpatul Costea nu a existat nicio tranzacție“, se mai arată, printre altele, în declarația lui Nicolae Stanciu, fost judecător și președinte al Curții de Apel Constanța. 
 
Trimiși în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Nicolae Stanciu, fost judecător și președinte al Curții de Apel Constanța, bănuit de trafic de influență, luare de mită și de fals în declarații, și Vasile Costea, suspectat de cumpărare de influență și de dare de mită, au fost achitați definitiv!
 
Decizia a fost luată de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
 În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
 

În perioada noiembrie-decembrie 2012, inculpatul Stanciu Nicolae, în calitate de judecător și președinte al Curții de Apel Constanța, a pretins și primit inculpatul Costea Vasile mai multe obiecte de mobilier în valoare de 14.815.03 lei. Obiectele respective au fost livrate la locuința magistratului în data de 21 decembrie 2012.
 
În schimbul acestor foloase, inculpatul Stanciu Nicolae a promis că își va exercita influența derivată din calitatea sa de președinte al Curții de Apel Constanța asupra magistraților ce urmau să instrumenteze dosarele care priveau societatea omului de afaceri, în așa fel încât acesta să obțină soluții favorabile.
 
Această promisiune s-a concretizat ulterior, în cursul anului 2014, cu ocazia soluționării unui dosar înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța având ca obiect plângerile formulate de concurenții societății inculpatului Costea Vasile în cadrul unei proceduri de achiziții publice. Această cauză s-a finalizat cu pronunțarea unei decizii prin care au fost respinse acele plângeri, contractul rămânând atribuit firmei administrate de inculpatul Costea Vasile.
 
În declarația de avere întocmită la data de 12 iunie 2013, inculpatul Stanciu Nicolae nu a declarat suma de 14.815 lei, reprezentând contravaloarea obiectelor de mobilier.
 
În cauză s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului în vederea confiscării foloaselor necuvenite reprezentate de obiectele de mobilier.


 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 
Inițial, dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Constanța, cu propunere de a se menține măsura asigurătore dispusă în cauză.

 
Ulterior, prin sentinţa penală nr. 84 din 9 februarie, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Galaţi.
 
Prin Hotarârea nr. 192/2020, din 17 decembrie 2020, Curtea de Apel Galați au decis achitarea celor doi.
 
Decizia magistraților din Galați a fost contestată de DNA la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
Așa cum precizam și mai sus, Curtea Supremă a României a închis definitiv acest dosar prin achitarea celor doi.
 
Motivare Curții Supreme
 
Conform motivării, sintetizând, Înalta Curte a constatat că în raport cu probele adminstrate în cauză nu s-a făcut dovada existenței împrejurărilor de fapt care s-ar fi circumscris tipicităţii obiective ale infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, respectiv:
 
„Din probele administrate nu a rezultat că între inculpaţii Costea Vasile şi Stanciu Nicolae a existat o înţelegere în sensul ca primul să promită remiterea unor piese de mobilier, iar cel de-al doilea să accepte promisiunea unor astfel de foloase (acţiuni care se circumscriu elementului material al infracţiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art.292 alin.(1) Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 şi celei de trafic de influenţă, prevăzută de art.291 alin.(1) Cod penal raportat la art.6 şi art.7 lit. a) din Legea nr. 78/2000)“.
 
„Nu există probe“
 
„Nu există probe din care să rezulte că inculpatul Stanciu Nicolae a afirmat că are sau a lăsat să se creadă că are influență asupra magistraților din cadrul Curții de Apel Constanţa (condiție esențială atașată elementului material al infracțiunii de trafic de influenţă). Nu există probe din care să rezulte că inculpatul Stanciu Nicolae i-ar fi promis inculpatului Costea Vasile că îi va determina pe judecătorii din cadrul curții de apel să pronunțe soluții favorabile SC ABC Val SRL sau că a existat o condiționare între primirea bunurilor și modul în care își va exercita el însuși atribuţiile de serviciu ce îi reveneau în calitate de judecător (condiții esențiale ataşate elementului material al infracțiunii de trafic de influență, respectiv elementului material al infracțiunii de luare de mită)“, potrivit motivării.
 
 Mai mult, judecătorii de la Curtea Supremă rețin că „din probele administrate nu a rezultat dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul Stanciu Nicolae ar fi primit de la inculpatul Costea Vasile bunuri necuvenite, constând în piese de mobilier, existând însă probe care susțin teza apărării în sensul achiziționării bunurilor din fondurile proprii ale familiei inculpatului Stanciu Nicolae (acţiunile de remitere şi de primire fiind circumscrise elementului material al infracțiunilor de dare, prevăzută de art.290 alin.(1) Cod penal raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000 şi respectiv, de luare de mită prevăzută de art.289 alin.(1) Cod penal raportat la art.6 şi art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000)“.
 
„Nu există probe din care să rezulte că o eventuală primire a bunurilor ar fi avut vreo legătură cu modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către inculpatul Stanciu Nicolae (cerință esențială atașată elementului material al infracțiunii de luare de mită)“, potrivit motivării.
 
Referitor la acuzația de comitere a infracțiunii de fals în declarații, constând în aceea că inculpatul Nicolae Stanciu, cu ocazia întocmirii la data de 12.06.2013 a declarației de avere, nu a declarat suma de 14.815, 02 lei, reprezentând contravaloarea obiectelor de mobilier pe care acuzarea susține că le-a primit de la inculpatul Vasile Costea, în acord cu argumentele expuse de prima instanță, Înalta Curte a reținut următoarele:
 

„În condiţiile în care prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că bunurile au fost primite de inculpatul Stanciu Nicolae ca urmare a comiterii infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită, apare ca fiind cel puțin discutabilă reținerea in sarcina acestuia a comiterii infracţiunii de fals în declarații, obligatia de completare a declarației de avere vizând bunurile şi veniturile dobândite licit, iar nu pe cele
dobândite ca urmare a comiterii unor fapte prevăzute de legea penală, întrucât ar însemna în esenţă o obligare la autoincriminare“.
 
„Înalta Curte nu îşi însuşeşte considerentele primei instanţe referitoare la pragul valoric prevăzut de lege pentru declararea bunurilor care au format obiectul acuzațiilor, însă în raport aspectele expuse anterior privind lipsa unor probe certe din care să rezulte primirea, chiar indirectă, de către inculpatul Stanciu Nicolae a bunurilor de la inculpatul Costea Vasile, determină analiza cu prioritate a ipotezei naşterii obligației de a declara bunurile“.
 
„Astfel cum s-a arătat anterior, din probele administrate în cauză nu a rezultat că inculpatul Nicolae Stanciu a primit de la inculpatul Vasile Costea vreun bun sau alt avantaj patrimonial, ci dimpotrivă s-a conturat o prezumție de liceitate a achiziționării mobilierului menționat, din fondurile proprii ale familiei inculpatului Nicolae Stanciu, astfel încât în sarcina acestuia nu s-a născut obligația de declarare a cadourilor sau altor avantaje la care face referire Capitolul VI din declarație de avere prevăzută de Anexa I la Legea nr.176/2010“.

 
În aceste condiții, câtă vreme în cauză se constată că obligaţia de declarare a bunurilor nu s-a născut în sarcina lui Nicolae Stanciu întrucât din probele administrate nu s-a putut concluziona că le-a primit de la o altă persoană, analiza pragului valoric impus de actul normativ menționat este lipsită de utilitate, au mai reținut judecătorii de la Înalta Curte. 
 
„Nu s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă“
 
„În cauza de față, astfel cum s-a arătat anterior, din perspectiva infracțiunilor de corupție pentru care s-a dispus trimiterea în judecată nu s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă existenta materială a vreunui act de conduită al inculpaţilor Costea Vasile şi Stanciu Nicolae în sensul promisiunii, respectiv al acceptării promisiunii de remitere a unor bunuri. Nici una dintre probele administrate în cauză nu a demostrat aceste acte de conduită în materialitatea lor în sarcina inculpaţilor, astfel încât, concluzia instanţei de fond în sensul incidenței dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală este una corectă, respectiv faptele imputate nu există“.
 
„În ceea ce priveşte varianta alternativă a comiterii infracţiunilor de corupţie prin darea, respectiv primirea bunurilor, din probele administrate în cauză nu a rezultat existenta din punct de vedere material a unei operaţiuni de remitere şi corelativ, a uneia de primire a unor bunuri de la inculpatul Costea Vasile către inculpatul Stanciu Nicolae. Împrejurarea că la locuinta inculpatului Stanciu Nicolae s-au găsit bunuri cu privire la care se susţine în acuzare că ar fi provenit de la inculpatul Costea Vasile nu susține în sine existenţa materialității unor acte de conduită circumscrise elementului material al infracțiunilor de corupție, câtă vreme prezumția de liceitate a dobândirii bunurilor nu a fost răsturnată“, potrivit motivării.
 
Cu alte cuvinte, spun magistrații Curții Supreme, „câtă vreme nu a fost infirmată prin probele administrate în cauză prezumția că bunurile au fost cumpărate de către familia inculpatului Stanciu Nicolae din fonduri proprii, iar împrejurările în care S.C. Val Trust S.R.L. a fost înscrisă pe documentele aferente unei tranzacții comerciale nu au fost elucidate, nu poate fi reținută în sarcina acestuia materialitatea unui act de conduită constând în primirea obiectelor în sensul art.289 Cod penal sau al art.291 Cod penal, iar reținerea incidenţei dispozitiilor art.16 alin.(1) lit. a) Cod procedură penală de către prima instanţă este una corectă!“
 
Înalta Curte mai reține că „de vreme ce actul de conduită constând în remiterea şi respectiv, primirea unor bunuri necuvenite se confundă cu elementul material al infracţiunii de corupție, nu se poate reține o suprapunere a acestuia cu un alt act de conduită prezumat licit, respectiv cumpărarea bunurilor, și subsecvent constatarea că fapta nu este prevăzută de legea penală sau că nu a fost săvârşită cu forma de vinovăție prevăzută de lege conform art. 16 alin.(1) lit. b) Cod procedură penală, întrucât ar însemna o confirmare a pretinsei legături subiective între participanţii la comiterea faptei şi predarea bunurilor de către Costea Vasile către Stanciu Nicolae,
aspect care nu a fost probat în cauză“.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Nicolae Stanciu, fostul preşedinte al Curţii de Apel Constanţa, trimis în judecată de către DNA, achitat definitiv
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Nicolae Stanciu, fostul preşedinte al Curţii de Apel Constanţa, trimis în judecată de către DNA, achitat definitiv

14 Dec 2021 1066

Serviciul de stare civilă Constanţa. Publicaţii de căsătorie 21 octombrie 2021

22 Oct 2021 827

Serviciul de stare civilă Constanţa. Publicaţii de căsătorie 26 iulie 2021

27 Jul 2021 1150

Serviciul de stare civilă Constanţa. Publicaţii de căsătorie 17 iulie 2019

18 Jul 2019 1962

Serviciul de stare civilă Constanţa. Publicaţii de căsătorie 20 iunie 2019

21 Jun 2019 1723

Serviciul de stare civilă Constanţa. Publicaţii de căsătorie 21 mai 2019

22 May 2019 2025

Retrospectivă 2018 Procesele care au marcat justiţia din Constanţa în anul 2018

01 Jan 2019 1211

Dosarul lui Nicolae Stanciu, judecător, fost preşedinte al Curţii de Apel Constanţa, amânat pentru 31 mai

22 May 2018 2735

Înalta Curte analizează cererea de sesizare a Curţii Constituţionale în dosarul judecătorului Nicolae Stanciu

19 Mar 2018 1058

Dosarul judecătorului Nicolae Stanciu a fost scos de pe rolul Curţii de Apel Constanţa

22 Feb 2018 1763

Nicolae Stanciu, fostul preşedinte al Curţii de Apel Constanţa, trimis în judecată de către DNA. Dosarul merge la Galaţi

13 Feb 2018 1937

CSM analizează astăzi situaţia judecătorului Nicolae Stanciu, fost preşedinte al Curţii de Apel Constanţa

05 Jan 2018 2285

Judecătorul Nicolae Stanciu, în boxa acuzaților. Va fi judecat pentru trei infracțiuni. Ce bunuri deține magistratul (documente)

04 Jan 2018 3900

Fostul președinte al Curții de Apel Constanța, trimis în judecată de procurorii DNA. Ce acuzații i se aduc magistratului

03 Jan 2018 2201

Aproape 40 de persoane, trimise în judecată. Lista completă a inculpaţilor

24 Oct 2017 3515