Medgidia. Profesor, condamnat pentru purtare abuzivă! „Te calc în picioare, măi băiatule!” „Că..t cu ochi“. Dosarul, la Curtea de Apel

 
 

• „Inculpatul a intrat în sala de clasă pentru a-şi disciplina elevii, iar cu această ocazie a exercitat violenţe verbale şi fizice faţă de persoana vătămată, elev în vârstă de 11 ani, pe care l-a tras de păr, l-a lovit de trei ori cu palmele în zona capului, apoi l-a îmbrâncit înapoi spre banca sa, timp în care pe un ton răstit l-a ameninţat cu expresiile „te calc în picioare, măi băiatule!” sau „îţi trag una!” şi a proferat la adresa elevului minor expresii jignitoare, de tipul „că..t cu ochi” sau „animalule”, astfel că prin manifestările sale de violenţă psihică şi fizică ce au durat circa 15 minute a tulburat ordinea şi liniştea publică din sala de curs“, potrivit datelor oficiale aflate la dosar.
• Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 
 
Trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, pentru purtare abuzivă și tulburarea ordinii și liniștii publice, Teodorescu Valeriu Romeo, fost profesor în cadrul Şcolii Gimnaziale „I.L. Caragiale” din Medgidia, a fost condamnat la un an și două luni de închisoare cu suspendare!
 
Totodată, prin decizia de condamnare, instanța i-a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. g) și n) C.pen., respectiv dreptul de a exercita profesia de profesor și de a comunica cu partea civilă ori de a se apropia de aceasta la mai puțin de 50 de metri pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
 
Mai mult, Judecătoria Medgidia a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă, inculpatul fiind obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 1.000 lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale.
 
Decizia Judecătoriei Medgidia a fost contestată la Curtea de Apel Constanța. 
 
Dosarul a fost instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.
 
În fapt, s-a reţinut, în esență, că la data de 10 martie 2023, în jurul orei 15:05, înainte să înceapă ora de religie, în prezenţa profesorului de religie şi a celorlalţi elevi din clasă, în calitate de diriginte al clasei a V-a B a Şcolii Gimnaziale „I.L. Caragiale” din Medgidia, inculpatul a intrat în sala de clasă pentru a-şi disciplina elevii, iar cu această ocazie a exercitat violenţe verbale şi fizice faţă de persoana vătămată, elev în vârstă de 11 ani, pe care l-a tras de păr, l-a lovit de trei ori cu palmele în zona capului, apoi l-a îmbrâncit înapoi spre banca sa, timp în care pe un ton răstit l-a ameninţat cu expresiile „te calc în picioare, măi băiatule!” sau „îţi trag una!” şi a proferat la adresa elevului minor expresii jignitoare, de tipul „că..t cu ochi” sau „animalule”, astfel că prin manifestările sale de violenţă psihică şi fizică ce au durat circa 15 minute a tulburat ordinea şi liniştea publică din sala de curs.
 
Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
 
„La data de 10 martie 2023, în jurul orei 15:05, inculpatul a intrat în sala clasei a V-a B (la care era diriginte) alături de profesorul de religie și, observând mai multe caiete aruncate în faţa tablei, i-a solicitat persoanei vătămate și unui alt elev să vină părinţii la şcoală. Partea vătămată minoră i-a spus în replică dirigintelui că nu va veni cu niciun părinte, făcând gesturi ca răspuns negativ la cererea dirigintelui. În acel moment, inculpatul i-a spus: „Auzi, mă, cum adică, nu vii cu părinţii?”, traversând sala de clasă şi apropiindu-se de persoana vătămată aflată în picioare în prima bancă de lângă fereastră“.
 
În continuare, conform magistraților, „inculpatul l-a apucat pe minor de păr şi l-a tras, vorbindu-i pe un ton răstit, și lovindu-l cu palmele de trei ori în zona capului (prima dată cu palma dreaptă spre partea occipitală, a doua oară cu palma dreaptă spre regiunea temporo-parietală stângă, iar a treia oară cu palma stângă peste obrazul drept). Inculpatul l-a îmbrâncit apoi pe minor înapoi spre banca sa, apucându-l de braţul drept. În acest timp i-a adresat persoanei vătămate pe un ton răstit cuvinte jignitoare şi ameninţătoare, de tipul: „tu, un că..t cu ochi, un mucos?!”, „animalule, care eşti, aşa îmi răspunzi tu mie?!”, „să răspunzi lu mă-ta şi lu tac-tu aşa!”, „te calc în picioare, măi băiatule!”, „te bag la mine în sală şi te calc în picioare!”, „îţi trag una, de te lipsesc de peretele ăsta!”“.
 
„După alte câteva reproșuri pe care i le-a făcut minorului, inculpatul i-a cerut scuze profesorului de Religie şi a părăsit sala de clasă“, după cum se arată în actul de sesizare a instanței. 
 
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor atât în timpul urmăririi penale, cât și în timpul judecății, solicitând judecarea cauzei în procedură simplificată, se mai arată în motivare.
 
În motivarea deciziei, Judecătoria Medgidia reține, printre altele, că „inculpatul are vârsta de 49 de ani, este profesor, este căsătorit, are în întreţinere un copil minor, este la primul conflict cu legea penală, iar în cursul procesului a avut o atitudine sinceră şi cooperantă, recunoscând şi regretând comiterea faptelor reţinute în sarcina sa“.
 
„Din înscrisurile în circumstanțiere aflate la dosar rezultă că inculpatul este o persoană respectată în societate, fiind un profesor apreciat“, se mai artă în motivarea judecătoriei.
 
„Ţinând cont de pericolul produs de inculpat“, instanța a apreciat că „pentru infracţiunile săvârşite se impune stabilirea și aplicarea pedepsei închisorii, la individualizarea căreia va avea în vedere prevederile art. 74 alin. 1 C. pen. şi art. 396 alin. 10 C. proc. pen“.
 
Instanța apreciază că trebuie avute în vedere și atitudinea inculpatului de recunoaștere a faptei și împrejurarea că acesta a manifestat o atitudine de regret faţă de cele săvârşite, precum şi faptul că la momentul săvârşirii faptei, inculpatul era o persoană integrată în societate.
 
Aceste circumstanţe personale, care atenuează gradul de pericol al faptelor, determină instanţa să aplice pedepse conform unei orientări minim spre mediu în raport cu limitele prevăzute de lege, fiind suficient pentru reeducarea inculpatului și pentru atingerea scopului pedepsei.
 
Astfel, instanţa va aplica inculpatului pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.
 
„O pedeapsă moderată este suficientă“  
 
„Instanța apreciază că aceste pedepse corespund gravității faptelor și periculozității inculpatului.
 
Pentru individualizarea pedepselor s-au luat în considerare atât circumstanțele favorabile inculpatului (lipsa antecedentelor penale, faptul că este o persoană integrată social și care se bucură de respectul membrilor societății), cât și circumstanțele agravante (modul concret de săvârșire a faptelor, prin acte de violență fizică și verbală de o intensitate ridicată asupra unui minor în vârstă de 11 ani, elementul de umilire a minorului în fața colegilor săi de clasă și a altui profesor, perioada de timp de câteva minte în care s-au petrecut în mod continuu violențele).
 În acest sens, o pedeapsă moderată este suficientă pentru ca inculpatul să reflecteze asupra faptelor sale și pentru a preveni săvârșirea altor infracțiuni în viitor“.
 
„În dezacord cu reprezentantul Ministerului Public și cu apărătorul inculpatului, instanța apreciază că pedeapsa amenzii este insuficientă față de gravitatea faptelor, în special față de gravitatea concretă a infracțiunii de purtare abuzivă. În acest sens, în ciuda lipsei antecedentelor penale ale inculpatului, pe lângă scopul de reintegrare socială (educativ), pedeapsa trebuie să reflecte și gravitatea infracțiunii, fiind necesar să împlinească un scop disuasiv și represiv deopotrivă. Cu alte cuvinte, pedeapsa trebuie să descurajeze atât inculpatul cât și alte persoane să comită astfel de infracțiuni în viitor, dar, totodată, trebuie să reflecte în mod just gravitatea infracțiunii săvârșite, pentru a crea sentimentul de dreptate în societate (și implicit față de victimă)“, se mai rată în motivarea judecătoriei.
 
Prin urmare, instanța apreciază că pedeapsa închisorii este singura care satisface toate aceste condiții.
 
„Inculpatul va conştientiza consecinţele grave ale faptei sale şi fără executarea pedepsei aplicate în regim detenţie“ 
 
În continuare, întrucât infracțiunile sunt concurente, potrivit art. 39 alin. 1 lit. b) rap. la art. 38 C. pen., va aplica cea mai mare dintre pedepse (1 an) la care va adăuga o treime din cealaltă (2 luni), urmând ca inculpatul să executate o pedeapsă rezultantă de 1 an și 2 luni închisoare.
 
Față de împrejurările comiterii faptei arătate mai sus, instanța apreciază că pentru săvârșirea infracțiunii inculpatul va conştientiza consecinţele grave ale faptei sale şi fără executarea pedepsei aplicate în regim detenţie, dar în condiţiile impunerii unor măsuri de supraveghere care să contribuie la îndreptarea comportamentului său.
 
În consecinţă, instanța a dispus suspendarea executării pedepsei principale la care a fost condamnat inculpatul prin  prezenta pe o durată de 2 (doi) ani în condiţiile art. 92 alin. 1 şi 2 C. pen..
 
De menționat că instanța a apreciat că suma de 30.000 de lei solicitată cu titlu de daune morale este rezonabilă pentru acoperirea suferințelor psihice ale părții civile.
 
Astfel, acțiunea civilă a fost admisă în întregime.
 
Decizia Judecătoriei Medgidia a fost contestată la Curtea de Apel Constanța.

Sursă documentare: portal instanțe de judecată și rejust.ro - Hotarâre nr. 1645/2023 din 19.10.2023 pronunțată de Judecătoria Medgidia.
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Foto cu sol ilustrativ. 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Pedeapsă definitivă în cazul profesoarei din Ovidiu acuzată de purtare abuzivă!