Ziua Dobrogei

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

Rezervaţia arheologică în aer liber situată de-a lungul laturii drepte a Catedralei „Sf. Petru şi Pavel“ este cunoscută în mediul arheologiei constănţene sub denumirea Parcul Catedralei. Inclus în Lista Monumentelor Istorice la poziţia CT-I-m-A-02553.07, situl conservă o porţiune din vechiul oraş Tomis (Constanţa). Cercetarea arheologică a surprins o parte a unui cartier rezidenţial organizat de-a lungul a două străzi antice perpendiculare, una orientată NV-SE, iar cealaltă NE-SV.
Prima informaţie importantă oferită este aceea legată de sistematizarea urbanistică a Tomis-ului, care, coroborată cu rezultatele unei cercetări mai noi de pe strada Arhiepiscopiei, dezvăluie o colonie milesiană organizată în perioada elenistică (probabil în secolul IV a.Chr.) conform unui sistem urbanistic ortogonal. Străzile drepte, întretăiate perpendicular, delimitează în interiorul fortificaţiei tomitane insule dreptunghiulare, în care se ridică fie edificii publice, fie private.
 
Parcul Catedralei surprinde parţial patru astfel de insule rezidenţiale care suportă numeroase modificări planimetrice de-a lungul celor nouă secole în care zona a fost locuită, încadrându-se în acest plan (sec. IV a.Chr. - V p.Chr.). În afara secolelor amintite, obiectele arheologice descoperite în straturile inferioare confirmă faptul că, anterior sistematizării din perioada elenistică, pe acelaşi spaţiu sau undeva în imediata vecinătate se întindea Tomis în perioada arhaică târzie şi clasică (a doua jumătate a secolului VI - secolul IV a.Chr.).
 
Dar cum a ajuns această parte din istoria dobrogeană cunoscută? În spatele fiecărei descoperiri se află o echipă de arheologi care depun eforturi pentru a surprinde rămăşiţele oraşului antic, pentru a supraveghea scoaterea la lumină şi curăţarea lor, pentru a interpreta şi a înregistra situaţia arheologică şi a o transpune mai apoi în rânduri de istorie scrisă. Capitalul uman trece deseori în umbra rezultatelor muncii sale. Tocmai de aceea se cuvine ca de fiecare dată când obiectivele arheologice sunt aduse în prim-plan să fie amintită şi componenta umană a cercetării, cea care a mijlocit cunoaşterea monumentelor antice în detaliu.
 
Întâmplător sau nu, de descoperirile din Parcul Catedralei se leagă tot numele profesorului Adrian Rădulescu, director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa timp de 30 de ani şi participant activ la dezvelirea, cunoaşterea şi mai ales recunoaşterea ştiinţifică a Tomisului antic timp de peste 40 de ani. Repartizat să locuiască într-una dintre camerele de la mansarda vechiului muzeu (actualul palat episcopal), deci la doi paşi de parcul amenajat lângă catedrală, era un bun cunoscător al zonei peninsulare.
 
Prin urmare, acest spaţiu viran, neconstruit, devenise în ochii tânărului arheolog un izvor istoric deosebit de important - un teren neatins de clădirile moderne putea contribui cu informaţii preţioase la începuturile existenţei unei vechi colonii greceşti. Sub semnul acestei aşteptări, a iniţiat şi a condus cercetarea arheologică din Parcul Catedralei, pe care a desfăşurat-o timp de patru campanii alături de colegii săi de la Muzeul Regional de Arheologie (la conducerea căruia ajunsese în anul 1969): Ghiorghe Papuc (ale cărui relatări privitoare la iniţierea săpăturii, colectivul de cercetare şi implicarea lui Adrian V. Rădulescu ne-au fost deosebit de utile pentru aceste rânduri), Elena Bârlădeanu (Coman), Constantin Stavru. Iniţiativa sa se remarcă şi prin faptul că a impulsionat prima cercetare sistematică desfăşurată stratigrafic în Tomis, deschizând astfel calea arheologiei moderne, ştiinţifice, în vechiul oraş antic, suprapus de Constanţa actuală.
 
La fel de importante precum participarea propriu-zisă la cercetarea arheologică sunt interpretarea şi publicarea preliminară a rezultatelor acesteia. Articolul publicat în volumul Pontica 6 (1973), semnat alături de întregul colectiv de cercetare, a cuprins referiri la cercetarea desfăşurată în primii doi ani de la deschiderea şantierului.
 
Această primă contribuţie surprinde importanţa deschiderii unei cercetări într-un loc care nu fusese suprapus de construcţii moderne şi al cărei singur neajuns era lipsa straturilor superioare (corespunzătoare perioadei romano-bizantine, de după secolul V p.Chr.) înlăturate prin răzuire, pentru nivelarea terenului, în momentul construirii catedralei. Al doilea articol pe care îl semnează, cel rămas de referinţă pentru Parcul Catedralei, de fapt ultimul privitor la acesta, a apărut în volumul Pontica 8 (1975) şi a creionat o viziune de ansamblu asupra sitului, prezentând şi rezultatele mult aşteptate: o stratigrafie complexă, la baza căreia se situau urmele materiale corespunzătoare celei de-a doua jumătăţi a secolului al VI-lea a.Chr., care plasează, ferm şi argumentat, începuturile locuirii tomitane.
 
O a treia direcţie pe care putem urmări activitatea prof. Adrian Rădulescu este introducerea în peisajul constănţean a unui nou „parc arheologic” lângă catedrală, prin conservarea in situ (pe loc) a urmelor unui vechi cartier tomitan şi prin amenajarea acestuia asemeni unui muzeu în aer liber accesibil privirii tuturor celor interesaţi.
 
Parcul Catedralei a rămas până astăzi zona care a oferit informaţiile cele mai complete pentru parcursul istoric al oraşului Tomis - singura hartă stratigrafică ce corespunde unei perioade de 11 secole din istoria tomitană.
 
Sursa foto: Fotografiile ne-au fost puse la dispoziţie de conducerea MINAC şi de familia istoricului Adrian Rădulescu
 
Despre Irina Sodoleanu:
 
Nepoata istoricului Adrian Rădulescu, Irina Sodoleanu este muzeograf la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Este licenţiată în istorie - Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanţa, promoţia 2004-2008.
În anul 2014 a obţinut titlul de doctor în istorie la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, cu lucrarea „Edificiul cu Mozaic din Tomis în context urbanistic şi portuar”, coordonată de prof. univ. dr. Alexandru Barnea. 
Specializată în arheologie clasică, este membru în colectivele de cercetare a siturilor Albeşti - Cetate şi Histria. Printre temele sale predilecte de cercetare se numără evoluţia elementelor de urbanism în coloniile greceşti vest-pontice, transformate în oraşe romane şi romano-bizantine, interacţiunea centrelor urbane vest-pontice cu aşezările din teritoriul rural, tipuri de edificii comerciale în oraşele vest-pontice ş.a.
 
Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Legendele orașului „Chiustengea“, consemnate de cel mai cunoscut călător turc. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Jun 2019 1642

Exclusiv Auto pregătește o zi plină de adrenalină, la Mitsubishi Off -Road Day 2019 (galerie foto)

14 Jun 2019 431

#citeșteDobrogea „Mamele nu trebuie să învețe pe copii să scrie și să citească, înainte de a-i da la școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 Jun 2019 2663

#citeșteDobrogea In Memoriam Jean Ionescu, la 91 de ani de la naștere. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

09 Jun 2019 2310

#citeşteDobrogea Cauzele scăderii nivelului moral şi cultural al elevilor. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 May 2019 1230

#citeşteDobrogea „Capsomanii“ erau dobrogeni şi vorbeau un fel de greacă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 May 2019 3034

#citeşteDobrogea Frumoasele legende ale Dobrogei. Cum a dispărut un sat. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 May 2019 2483

#citeşteDobrogea Aventura primarului Horia Grigorescu, pentru ascensiunea edilitară a Constanţei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

21 May 2019 1922

#citeşteDobrogea România ar fi fost „ciungă“ fără polul său maritim. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 May 2019 1902

#citeșteDobrogea Povestea viceconsulatului austriac de la Hârșova. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 May 2019 1010

S-au împlinit doi ani de la câștigarea titlului de campioană a României la fotbal, la seniori, de FC Viitorul (video)

15 May 2019 645

#citeşteDobrogea Liberalism şi liberali în Dobrogea centrală (IV)

08 May 2019 557

#citeşteDobrogea 141 de ani de la naşterea celui mai de seamă ziarist dobrogean - Constantin Sarry. Inedite preocupări poetice

08 May 2019 1744

Lansarea lucrării colective, în limba engleză, dedicate Dobrogei

04 May 2019 755

#citeşteDobrogea A fost odată Săptămâna Teatrelor de Păpuşi la... mare. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Apr 2019 635