Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea Unde sunt pădurile de altădată din Dobrogea? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Că românul este risipitor, nesăbuit, că acționează doar animat de viitorul imediat, că nu este vizionar și își bate joc de natură se vede în modul în care știe să prețuiască aurul verde al planetei, pădurea. E de ajuns să ne uităm în Dobrogea natală. 
 
Cândva, în urmă cu peste 140 de ani, pe când teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră se afla sub dominație otomană, „nordul Dobrogei, cu excepțiunea unei înguste fâșii în nordul și estul județului Tulcea, cum și colțul sud-vestic al județului Constanța erau acoperite cu păduri seculare, a căror vigoare de creștere nu scădea decât pe terenurile prea pietroase de pe culmile din nord sau în brâul din apropierea stepei din centrul Dobrogei“.
 
Informația se regăsește în volumul aniversar „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“, apărut pentru a marca semicentenarul revenirii la țară a provinciei dintre Dunăre și Marea Neagră, fiind oferită de autorul studiului, prof. M. Drăcea.
 
Dascălul oferă și explicația pentru acest lucru, odată cu indicații despre modul în care se pot păstra aceste neprețuite întinderi de oxigen și de sănătate: populația rară, solul și clima.

„Cercetătorul de azi sau de mâine al Dobrogei, care nu mai poate vedea decât vestigiile vegetației forestiere de odinioară, trebuie să știe că și solul, și clima au permis și pot permite pădurii să atingă peste tot - cu rezervele amintite mai sus - un înalt grad de perfecțiune, dacă este îngrijită sau neturburată de om“, spune profesorul.

O prețuire fără seamăn: „nici pasărea nu putea trece“ de severa strajă  

Aceste păduri virgine întinse erau proprietatea „Împărăției turcești“, care știa să aprecieze bogăția lemnului. Din acest motiv, „după pilda puterilor din apus“, pentru a asigura „prosperitatea“ acestui ecosistem, multe dintre aceste păduri erau „rezervate“ și erau atât de bine păzite de către soldați din marină și de către artileriști, încât „nici pasărea nu putea trece“ de severa strajă. 

Lemnul de stejar și mierea din pădurile de tei, la mare căutare  

De o mare apreciere se bucura lemnul de stejar sau „balageaua“, care, prin Isaccea și Tulcea, era trimisă spre „centrul Împărăției“. De o deosebită apreciere se bucurau pădurile de tei de la Niculițel, care erau cruțate de tăișul toporului, deoarece de aici „se ducea la Stambul mierea atât de mult apreciată de turc“, chiar și după ce zahărul începuse să fie consumat în mod constant.

Lemn gratuit pentru populația locală, pentru foc și construcții 

Existau însă și păduri „nerezervate“, care se aflau însă tot în proprietatea împărăției și care „după anumite norme ele erau destinate a acoperi - în mod gratuit - nevoile populației locale în lemn de foc și construcții rurale; în vecinătatea satelor se destinau porțiuni de pădure, care se pășunau“.
 
„Lemnul de industrie sau pentru fabricat mangalul - foarte căutat în Dobrogea - se vindea pe prețuri mici, care variau cu distanța dela care venea cumpărătorul. În teorie, aceste drepturi ale populației asupra pădurilor nerezervate erau supuse la anumite restricțiuni; în fapt însă pădurile nerezervate - și în special cele din vecinătatea satelor - erau cu totul la dispoziția populației.

Dacă aceste păduri se vor fi păstrat în bune condițiuni în trecut, această se datorește numai faptului, că populația era rară, iar agricultură și creșterea vitelor nu se practicau decât pentru acoperirea nevoilor gospodăriilor locale.

Ceea ce noi numim azi plaga pășunatului în pădure, nu începuse încă a se anunță, întrucât vitele - în special oile - se pășunau în ținutul larg de stepă din centrul Dobrogei, din adevărată Dobroge“.
 
Mai multe amănunte despre pădurile Dobrogei, puteţi citi în lucrarea istorică Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Comorile... verzi din pădurile Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Feb 2018 955