LIVE VIDEO+TEXT: Dobrogea 145, expoziție despre cetățile antice și Palatul Reginei Maria din Mamaia, în Parlament (GALERIE FOTO+VIDEO)

ZIUA de Constanța, Info Sud-Est și Heritage Constanta organizează Expoziția „Dobrogea 145”, în perioada 14-22 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului, pentru a marca 145 de ani de la intrarea Dobrogei între granițele românești. 
 
Vernisajul are loc marți, 14 noiembrie, ora 14:00, la Palatul Parlamentului (Camera Deputaților, intrare din Strada Izvor nr. 2-4, intrarea S1, nivel P1, în fața Sălii de Plen). 
 
Expoziția cuprinde două secțiuni, referitoare la Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia și la cetățile dobrogene, și prezentarea volumului „Dobrogea 145 - De la grecii din Milet la generația millenials”. 
 
Expoziția este organizată de două publicații locale cu experiență și tradiție în monitorizarea patrimoniului cultural și istoric al Dobrogei și în campanii de mediatizare a monumentelor istorice aflate în pericol. 
 
Evenimentul este organizat sub forma unui manifest menit să atragă atenția autorităților locale și centrale asupra patrimoniului cultural și a nevoii de conservare și reabilitare a acestuia, în contextul în care, în ultima perioadă, crizele profunde cu care s-a confruntat societatea românească au făcut să fie abătută atenția de la importanța protejării memoriei locurilor în care trăim.
 
În ultimele trei decenii, patrimoniul cultural și istoric al Constanței a fost vitregit din cauza intereselor imobiliare din zonă, la fel cum s-a întâmplat și în București, dar și în multe alte județe din țară. 
 
Pe de altă parte, arheologia rămâne „cenușăreasa” ramurilor de studiu ale istoriei, din punct de vedere al finanțărilor, deși, la mii de ani distanță, are încă atâtea să ne spună. 

UPDATE: ora 14.20

„Bună ziua!
Iubiți Dobrogea? Desigur că iubiți Dobrogea!
Este mesajul principal care conduce acest vernisaj și această întâlnire.
Un prilej de a fi împreună.
Mă numesc Claudia Tanislav și reprezint ziarul Ziua de Constanța.
Împreună cu ziarul Info Sud-Est, reprezentat de către Andreea Pavel, Andrei Cristian Leonte și profesorul Florin Anghel, am organizat acest eveniment.
Împreună cu invitatul nostru special, doamna Jenni Mihailova, directorul Muzeului Castelul Balcik din Bulgaria. Mulțumim doamna Jenni Mihailova.
Mulțumesc pentru încredere d-lui Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie al României, care peste două zile pleacă la Roma pentru deschiderea expoziției Dacia, ultima frontieră.
Mulțumesc Ministerului Culturii, este prezentă doamna secretar de stat Diana Baciuna, o admiratoare a Reginei Maria.
Mulțumesc parlamentarilor, senatori și deputați, reprezentanților minorităților în Parlamentul României, reprezentanților comisiilor de cultură din Camera Deputaților și Senat.
Mulțumesc pentru încredere și colaborare ziarului Info Sud-Est, Andreei Pavel, lui Cristian Andrei Leonte și prof. Florin Anghel.
Muțumesc directorilor de colegii și licee din Constanța, seniorului Vasile Nicoară de la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân“ , care doar ce a sosit de la Muzeul Cotroceni unde au susținut un debate.
Mulțumesc doamnei director ana Maria Ciubotaru de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu“.
Mulțumesc doamnei director Cristina Anghel de la Liceul Teoretic Ovidius. Doamna profesoară predă fizică și iubește profund Dobrogea.
Mulțumesc adolescenților și studenților care lucrează în redacțiile ZIUA de Constanța și Info Sud-Est: Sergiu Ciaușu, Briana Chiriac, Teodora Zadrigal, Ioana Diaconu, Elena Nancu, Claudia Cicu, Vlad Talpeș, Delia Dascălu, Dima Nancu și Gabriel Mateescu.
Gratitudinea mea merge către echipa ziarului ZIUA de Constanța, care peste câteva zile împlinește 23 de ani de activitate.
După cum spuneam, astăzi este un prilej de a fi împreună.
La nivel subtil, fiecare dintre noi avem o nevoie existențială de a fi împreună.
A fi împreună a fost motorul din spatele antecesorilor noștri care au generat 1859 - Unirea Principatelor Române.
1859 a generat 1878, moment căruia îi dedicăm această zi.
1878 este momentul când harta României se redesenează: plus Dobrogea, minus Basarabia. Un ochi râde, unul plânge pentru România.
Dobrogea era atât de săracă de nimeni nu voia să se uite la ea. Era ca un om pe patul de moarte care și-a revenit printr-o minune din boală, după 500 de ani de stăpânire a Imperiului Otoman.
Dar potențialul Dobrogei era măreț, iar vizionarii timpului au intuit asta. Carol I, Mihail Kogălniceanu și I.C. Brătianu, doar trei nume care, vedeți dumneavoastră, din nou împreună, s-au unit pentru a pune România pe hartă.
A fost doar un pas până la fabulosul 1918, unde maestra pentru a fi împreună a fost Regina Maria.
Ce a făcut atât de vital, valoros și real acest popor care se prezenta în fața lumii cu sărăcie, analfabetism, lipsă de viziune intelectuală, ca să genereze, totuși, aceste momente reper 1859, 1878, 1918?
Mereu mă întreb asta.
Ziua de astăzi, acum, ne arată faptul că înaintașii noștri ne-au creat un viitor.
Cum este posibil să ne conducă măruntele nemulțumiri zilnice când avem sub ochii noștri 160 de ani de istorie recentă, care ne arată faptul că România a crescut, într-un timp scurt, chiar ca Făt Frumos din basmele pe care le-am ascultat fiecare dintre noi în copilărie?
La mulți ani, Dobrogea!“ a transmis Claudia Tanislav, manager ZIUA de Constanța

Doamnelor și domnilor, onorată audiență,
Astăzi, pe 14 noiembrie, ne unim cu toții într-o celebrare specială pentru a sărbători Ziua Dobrogei. Este o zi în care ne oprim să reflectăm la diversitatea culturală și la bogăția istorică a acestei regiuni unice.

Mă bucur foarte mult să vă transmit astăzi, în această zi cu o semnificație aparte, mesajul ministrului Culturii, doamna Raluca Turcan:
Dobrogea este un pământ binecuvântat, un tezaur viu al conviețuirii pașnice între oameni de diferite etnii și credințe. Cu o istorie îndelungată și variată, Dobrogea a fost locuită și influențată de diferite civilizații de-a lungul secolelor. Aici, tradițiile și obiceiurile străvechi se îmbină cu influențele culturale diverse, creând un mozaic cultural fascinant. Români, turci, tătari, bulgari, lipoveni, greci și alte etnii au găsit în Dobrogea un cămin și au contribuit la dezvoltarea și înflorirea acestei regiuni.

În această zi specială, ne aducem aminte de toate contribuțiile Dobrogei la patrimoniul nostru național și recunoaștem rolul său esențial în țesătura culturală a țării noastre. De la cetățile și fortărețele antice, precum Histria și Callatis, până la monumentele istorice impresionante, cum ar fi cetatea Tropaeum Traiani și moscheea Carol I din Constanța, Dobrogea este o comoară a istoriei noastre.

De asemenea, nu pot să nu subliniez necesitatea protejării și conservării patrimoniului istoric al Dobrogei. În acest sens, în ultimul timp, iar acest lucru reprezintă o știre pe care o comunic în premieră, Ministerul Culturii a întreprins demersuri privind salvagardarea unei perle a litoralului românesc, Vila Regală a Reginei Maria. Cu toții cunoașteți faptul că, în urma procesului câștigat de Ministerul Culturii, Vila Regală a reintrat în patrimoniul MAMAIA SA. Cu toate acestea, dorim să redăm eleganța și rafinamentul de altă dată a minunatei bijuterii arhitecturale.

În acest sens, Ministerul Culturii a întreprins deja toate demersurile, astfel încât Vila Regală să intre în patrimoniull și administrarea Ministerului Culturii, pentru a ne atinge obiectivul de a reda strălucirea acestei comori, pe care dorim să o transmitem generațiilor viitoare.
În încheiere, vreau să urez un sincer La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, dobrogeni! Să continuăm să promovăm și să iubim această regiune minunată și să păstrăm vie amintirea celor care au contribuit la construirea și modelarea ei în decursul timpului.“ - a transmis Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat Ministerul Culturii

Doamna Jenni Mihailova, director al Centrului Cultural ,Dvoretsa" din Balcic (castelul Reginei Maria a României din Balcic):

„Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră, mai ales în clădirea Parlamentului, pe care îl consider unul frățesc deoarece România și Bulgaria merg împreună în drumul către Europa. Am fost invitată să fac o prezentare pe scurt despre cum este exploatat turistic Palatul Reginei Maria de la Balcik. Castelul Reginei Maria de la Balcik reprezintă un monument cultural și arhitectural de importanță națională. Acest castel poate fi privit și ca simbol al toleranței dintre diverse minorități naționale din raionul respectiv. este o dovadă a respectului pe care îl acordăm monumentelor istorice. Este o dovadă a respectului pe care îl acordăm etniilor din zonă. Anul viitor se vor aniversa 100 de ani de la construirea Castelului de la Balcik. Am luat ca decizia ca acest eveniment major să fie organizta cum se cuvine. Aș dori să precizez că din datele noastre zeci de mii de turiști  români au vizitat acest castel în 2022. Doar în anul trecut am avut patru expoziții ale unor artiști plastici din România. La Castelul Regtinei Maria sunt locuri de cazare, se pot ține concerte de muzică, balet și teatru. Avem peste 90 de evenimente culturale în fiecare an. În afară de aceste posibilități, la Castel se pot organiza și evenimente speciale, cum ar fi nunți. Ne bucurăm că acest castel ce se află în Bulgaria a devenit un centru cultural renumit în întreaga lume. Pentru mine Regina Maria reporezintă un simbol al toleranței între diverse etnii și religii. Acest castel este nu numai centru cultural ci unul care stimulează creația și vrem să atragem turiști interesați de cultură și tot ce reprezintă Castelul Regina Maria. “ - a precizat Jenni Mihailova, director al Centrului Cultural ,Dvoretsa" din Balcic (castelul Reginei Maria a României din Balcic).

„Eram tare mândru că în Banat sunt multe minorități, dar am aflat că Dobrogea ne depășește. Mulțumim România! La mulți ani Dobrogea! “ - a precizat deputat Gheorghe Nacov. 

„Este un eveniment foarte important, cea de-a 145 aniversare a Dobrogea. În Dobrogea mi s-a născut primul copil, familia mea provine de acolo. Din punct de vedere profesional sunt legat de Dobrogea. Nu există un loc mai uman, mai demn ca Dobrogea. Doamna Tanislav ne-a oboișțnuit spă ne adune să luăm la cunoștință ceea ce reprezintă Dobrogea pentru noi în calitate de profesioniști sau oameni care își doresc să se bucure de binefacerile Dobrogei. Dobrogea este locul unde a apărut primul oraș de pe acest teritoriu, este un loc în care s-au adunat oamnei de pretutindeni și au creat o fațetă originală pentru o regiune care este una foarte mică. Această expoziție pe care ne-o face cadoul doamna Tanislav împreună cu echipa ZIUA de Constanța ne aduce aminte că avem un tezaur pe care nu știm să îl prețuim: cetățeni bizantine, otomane, locul unde sunt Delta Dunării și locuri unde ar merita să facem rezervații pentru a păastra natura unică. Doar ZIUA de Constanța nu poate să suplinească tot ce trebuie pentru ca acest ținut să se bucure de tot ce merită pentru a fi o vatră primitoare pentru toți care vin aici și să păstrăm natura vie. Nu există decât o singură Delta Dunării, un singur litoral românesc, Pădurea Letea, Pădurea Babadag. Vreau să mulțumesc doamnei Tanislav pentru această expoziție pe care cu drag aș fi găzduit-o și la Muzeul Național de Istorie a României“ - a precizat Ernest Oberlânder-Târnoveanu, director Muzeul Naţional de Istorie a României. 

În primul rând, aș vrea să felicit pe organizatorii entuziaști ai acestei manifestări comune, dedicate valorificării cetăților dobrogene și salvării Palatului Regal din Mamaia, publicațiile „Info Sud-Est”,  „Ziua de Constanța” și platforma online „Heritage Constanța”. A fost un efort admirabil iar reușita este evidentă. Mulțumesc și tuturor celor prezenți, doamnei secretar de stat din Ministerul Culturii, doamnei Jeni Mihailova, directoare a Complexului Muzeal „Dvoreța” din Balcic, doamnelor și domnilor senatori și deputați, domnilor primari, directori de instituții și prietenilor și colegilor pentru timpul acordat acestui eveniment important care marchează intrarea Dobrogei, acum 145 de ani, între frontierele României moderne.

Dobrogea reprezintă cel mai reușit și impresionant proiect de țară al statului român în perioada modernă, în tot ceea ce privește dezvoltarea instituțională și modernizarea. Niciuna dintre celelalte provincii istorice românești nu a cunoscut această dinamică în aproape șase decenii de dezvoltare, între 1878 și începutul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Acest proiect reușit de țară a dus, cum era și firesc, la un interes deosebit al conducătorilor și factorilor decidenți pentru această provincie. Este vorba, în primul rând, despre Familia Regală a României care, în aproape două decenii, a construit în Constanța trei reședințe regale oficiale: Palatul Regal (azi, Tribunalul), Cuibul Reginei Elisabeta (modificat astăzi, găzduiește Muzeul Portului Constanța) și Palatul Regal din Mamaia. Niciun alt oraș al României nu dispune de trei reședințe regale.

Din păcate, astăzi, aceste locuri nu sunt valorificate urban, cultural și memorial de către decidenți. Palatul Regal este un sediu impropriu de instituție, ponosit și lipsit de interes turistic și pentru activitățile culturale și artistice ale constănțenilor. Palatul Regal din Mamaia se află într-o situație de degradare accelerată, fiind complet distrus în interior și mutilat de intervenții neconforme la exterior. Nici măcar situația juridică și patrimonială nu este încă rezolvată deși întregul ansamblu nu pare a mai avea prea mult timp la dispoziție.

Expoziția de fotografie dedicată Palatului Regal din Mamaia, organizată de publicația „Info Sud-Est” și de platforma Heritage Constanța, care aduce informații de bază referitoare la patrimoniul istoric și cultural din județul Constanța, încearcă să atragă atenția asupra unei situații intolerabile în legătură cu acest monument istoric de categoria A, deci de importanță națională și internațională. Am început această campanie în 2014 și o vom continua.

De ce am demarat și de ce continuăm această campanie de salvare a Palatului Regal din Mamaia?
În primul rând, Palatul din Mamaia este unul dintre cele mai valoroase locuri ale memoriei istoriei naționale. Aici, între 1927 și 1932, Regina Maria, apoi Regina-Mamă Elena, Regele Mihai  și Regele Carol al II-lea au fost gazdele Familiilor Regale din Grecia (Regina Sofia, Regele George al II-lea, Regele Paul) și Iugoslavia, a Ducelui Philip, soțul de o viață al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, și a întemeietorului Republicii Polone independente, mareșalul Józef Piłsudski. Acestora li s-au adăugat, desigur, membrii Familiei Regale a României, demnitari, oameni politici, intelectuali, diplomați. Valoarea locului memoriei ar putea fi folosită inclusiv prin exploatarea ei în scopuri turistice, pentru cei care ar veni în Mamaia și Constanța din cele patru destinații externe ale foștilor locatari (Grecia, statele fostei Iugoslavii, Marea Britanie, Polonia). Castelul Reginei Maria de la Balcic adună, anual, 270.000 de vizitatori într-un oraș care nu depășește 10.000 de suflete și care asigură, astfel, bugetul municipalității. Dar Palatul Regal din Mamaia ar putea deveni o prețioasă rețea de infrastructură turistică, artistică, culturală și arhitectonică în stațiune și în oraș.

În al doilea rând, Palatul din Mamaia este prima construcție ridicată integral sub supravegherea și la sugestiile Reginei Maria. Arhitectul italian Mario Stoppa a respectat cele mai multe dintre dorințele Reginei iar imobilul, mai vechi cu un an decât cel de la Balcic, reprezintă ceea ce am putea desemna în întregime drept un stil Regina Maria. De asemenea, interioarele Palatului din Mamaia, astăzi distruse, erau mai valoroase în 1927 decât acelea de la Balcic, ele cuprinzând celebra colecție de covoare țărănești basarabene a Regelui Ferdinand, colecția de porțelanuri vechi venețiene deținute de Regina Maria, colecția de mobilă veche tradițională englezească a Reginei dar și acuarele pictate de membre ale Familiei Imperiale a Rusiei. Totodată, Palatul Regal din Mamaia este singura fostă reședință regală din România care nu este renovată, nu are un statut juridic clar, nu poate fi vizitată și care este în pericol de dispariție.

În al treilea rând, Palatul din Mamaia trebuie salvat și restaurat pentru că orașul Constanța, așa cum am mai spus, deține cele mai multe reședințe regale din țară și acest lucru ar trebui să reprezinte o marcă inconfundabilă a urbei și a litoralului. Valoarea istorică și valoarea memorială a acestor reședințe sunt de cea mai mare importanță pentru istoria națională și ar putea aduce beneficii pe termen lung culturii, infrastructurii artistice și turistice din oraș și din Mamaia.

Demersul Ministerului Culturii din 2018, în urma căruia clădirea Palatului Regal din Mamaia a revenit statului (Societății Mamaia S.A.), reprezintă un pas, dar insuficient pentru salvarea și refacerea imobilului. Este nevoie de efort decizional și de voință administrativă și politică. Tocmai de aceea, expoziția vernisată în Palatul Parlamentului va fi adusă la Constanța, în 23 noiembrie, în sălile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, împreună cu expoziția parteneră dedicată cetăților antice de pe cuprinsul Dobrogei, organizată de „Ziua de Constanța”. Și, luând act de discursul citit de doamna secretar de stat din Ministerul Culturii, prin care doamna Raluca Turcan, ministru al Culturii, își exprimă punctul de vedere interesat față de Palatul Regal din Mamaia, fac invitația oficială către toți decidenții, inclusiv parlamentarii județului Constanța, de a ne aduna la o masă rotundă, în primele săptămâni ale anului 2024, ce va fi organizată de Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța.

Vă mulțumesc. La anul nu știu ce urmează, dar la aniversarea a 150 de ani va fi sigur ceva fabulos“ - a încheiat  Claudia Tanislav, manager ZIUA de Constanța. 

Galerie foto: