Bruxelles,
18 februarie 2010
Eurodeputata PSD Daciana Sârbu, membră a
Comisiilor pentru mediu respectiv agricultură ale Parlamentului
European, a primit răspunsul Comisiei Europene la întrebarea sa scrisă
privind sprijinul acordat de Uniunea Europeană pentru irigaţii. Doamna
Sârbu interpelase executivul comunitar privind un sprijin, la nivel
european, care să suplinească ajutoarele de stat pentru irigaţii, dar şi
cu privire la ajutoarele pe termen scurt prevăzute de Comisie pentru a
veni în sprijinul fermierilor în lupta cu efectele schimbărilor
climatice.
În răspunsul CE, se arată că executivul comunitar este
pe deplin conştient de problemele generate de secetă în România.
"Schema de ajutoare pentru irigaţii, care a prevăzut finanţarea costului
apei suportat de fermieri, nu a putut fi menţinută şi nici prelungită
în 2010, deoarece constituie un ajutor pentru costurile de exploatare,
care este interzis de normele UE privind ajutoarele de stat. Acelaşi
lucru este valabil şi pentru schema de ajutoare pentru energie. Normele
UE privind ajutoarele de stat permit însă României să acorde ajutoare
pentru investiţii destinate sistemelor de irigaţii şi sistemelor de
furnizare a energiei", se arată în răspuns.
"De asemenea, pot fi
acordate fermierilor ajutoare pentru sistemele de irigaţii prin
intermediul politicii UE de dezvoltare rurală. În conformitate cu
normele privind ajutoarele de stat, astfel de ajutoare sunt însă
limitate la ajutoarele pentru investiţii, cele pentru costurile de
întreţinere şi exploatare fiind excluse", precizează executivul UE. În
acest context, se menţionează că pentru orice ajutoare destinate
sistemelor de irigaţii este necesară o evaluare a impactului asupra
mediului.
Potrivit CE, Uniunea asigură, în actuala perioadă de
programare (2007-2013), un buget de 8,022 miliarde euro din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru sprijinul financiar
destinat măsurilor de dezvoltare rurală din România. Această sumă a fost
suplimentată cu 102 milioane euro în urma adoptării Pachetului de
redresare.
"În plus, Comisia ar dori să sublinieze că irigaţiile
nu pot constitui unica soluţie pentru a face faţă secetei. Pentru
adaptarea la condiţiile climatice şi de aprovizionare cu apă viitoare,
s-ar putea să fie necesare şi schimbări ale practicilor agricole şi ale
tipurilor de culturi. Al doilea pilon al Politicii agricole comune
cuprinde, de asemenea, instrumente care pot contribui la atingerea
acestui obiectiv, de exemplu măsurile de agromediu care sprijină
conversia terenului arabil în păşune, reducând astfel consumul de apă pe
terenurile agricole. Mai mult, comunicarea Comisiei privind deficitul
de apă şi seceta cuprinde, de asemenea, opţiuni de politică prin care se
conturează posibile căi de adaptare la lipsa de apă şi de îmbunătăţire a
gestionării apei", se conchide în răspunsul Comisiei.
Mai jos
aveţi textul intrebării doamnei Sârbu precum şi răspunsul Comisiei
Europene
Întrebare Scrisă P-6602/09
din partea Dacianei Sârbu (S&D)
Subiect: Sprijin pentru irigaţii
România
este unul dintre statele Uniunii Europene care resimte acut efectele
schimbărilor climatice. Secetele prelungite din timpul verii
periclitează în fiecare an culturile agricole, având consecinţe directe
asupra productivităţii agricole.
În anul 2008, România a alocat
ajutoare de stat în valoare de 620 de milioane de euro pentru sistemul
de irigaţii şi, până la sfârşitul anului 2009, a putut păstra, conform
principiului „sans cesse", ajutoarele de stat pentru irigaţii existente
până la data aderării.
În luna septembrie a acestui an, Comisia
Europeană a respins solicitarea României de a prelungi acordarea
ajutoarelor de stat pentru irigaţii în anul 2010.
De asemenea,
Guvernul a prevăzut o măsură care să permită furnizarea de energie
ieftină pentru sistemul de irigaţii, dar Comisia a impus restricţii şi
pe această variantă de sprijin, pentru că ar putea fi considerată ajutor
de stat.
Având în vedere faptul că, pentru ca România să poată
face faţă concurenţei de pe piaţa alimentară, este nevoie de o finanţare
consistentă pentru irigaţii, mai ales în contextul în care această ţară
se confruntă cu fenomene extreme cauzate de schimbările climatice.
În
acest sens,
1. Prevede Comisia Europeană un altfel de sprijin,
la nivel european, care să suplinească ajutoarele de stat pentru
irigaţii?
2. Ce fel de ajutoare pe termen scurt prevede Comisia
Europeană pentru a veni în sprijinul fermierilor în lupta cu efectele
schimbărilor climatice?
P-6602/09RO - Răspuns din partea
Comisiei Europene
Comisia este pe deplin conştientă de problemele
generate de secetă în România. Schema de ajutoare de stat menţionată de
distinsa membră a constat în ajutoare existente, supuse aşa-numitei
„sunset clause" („clauza de încetare"), care a permis României să îşi
adapteze ajutoarele existente înainte de aderare la normele aplicabile
ale UE privind ajutoarele de stat într-o perioadă de trei ani după
aderare. Schema de ajutoare pentru irigaţii, care a prevăzut finanţarea
costului apei suportat de fermieri, nu a putut fi menţinută şi nici
prelungită în 2010, deoarece constituie un ajutor pentru costurile de
exploatare, care este interzis de normele UE privind ajutoarele de stat.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru schema de ajutoare pentru energie.
Normele UE privind ajutoarele de stat permit însă României să acorde
ajutoare pentru investiţii destinate sistemelor de irigaţii şi
sistemelor de furnizare a energiei.
De asemenea, pot fi acordate
fermierilor ajutoare pentru sistemele de irigaţii prin intermediul
politicii UE de dezvoltare rurală. În conformitate cu normele privind
ajutoarele de stat, astfel de ajutoare sunt însă limitate la ajutoarele
pentru investiţii, cele pentru costurile de întreţinere şi exploatare
fiind excluse.
Pentru orice ajutoare destinate sistemelor de
irigaţii este necesară o evaluare a impactului asupra mediului. În mod
concret, articolul 4 din Directiva cadru a apei (Directiva 2000/60/CE)
prevede obligaţia statului membru de a proteja toate corpurile de apă,
în special starea cantitativă a acestora. În consecinţă, ajutoarele
pentru sistemele de irigaţii trebuie acordate numai dacă se asigură
menţinerea echilibrului dintre captare şi realimentare.
Faptul
că schimbările climatice şi gestionarea apei creează provocări specifice
pentru agricultură şi zonele rurale a fost subliniat şi în contextul
celor mai recente reforme ale Politicii agricole comune, respectiv al
Bilanţului de sănătate al PAC şi al Pachetului de redresare. În
regulamentul revizuit al Consiliului privind dezvoltarea rurală a fost
identificată o gamă largă de măsuri de dezvoltare rurală cu ajutorul
cărora pot fi abordate ambele aspecte: schimbările climatice şi
gestionarea apei. Statul membru trebuie însă să decidă ce măsuri de
dezvoltare rurală alege şi ce sume din bugetul total de dezvoltare
rurală pe care îl are la dispoziţie utilizează pentru aceste măsuri.
UE
asigură, în actuala perioadă de programare (2007-2013), un buget de
8,022 miliarde EUR din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
pentru sprijinul financiar destinat măsurilor de dezvoltare rurală din
România. Această sumă a fost suplimentată cu 102 milioane EUR în urma
adoptării Pachetului de redresare.
În plus, Comisia ar dori să
sublinieze că irigaţiile nu pot constitui unica soluţie pentru a face
faţă secetei. Pentru adaptarea la condiţiile climatice şi de
aprovizionare cu apă viitoare, s-ar putea să fie necesare şi schimbări
ale practicilor agricole şi ale tipurilor de culturi. Al doilea pilon al
Politicii agricole comune cuprinde, de asemenea, instrumente care pot
contribui la atingerea acestui obiectiv, de exemplu măsurile de
agromediu care sprijină conversia terenului arabil în păşune, reducând
astfel consumul de apă pe terenurile agricole. Mai mult, comunicarea
Comisiei privind deficitul de apă şi seceta cuprinde, de asemenea,
opţiuni de politică prin care se conturează posibile căi de adaptare la
lipsa de apă şi de îmbunătăţire a gestionării apei.
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: