CNR îi apără pe profesorii care au semnat recomandări deținuților?

Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Adrian Curaj, a solicitat în luna ianuarie Consiliului Național al Rectorilor (CNR) să întreprindă demersurile necesare pentru apărarea integrității academice, în contextul documentului făcut public de Ministerul Justiției, potrivit căruia o serie de profesori universitari și conferențiari au semnat recomandări pentru persoanele aflate în regim de detenție.
 
Consiliul Național al Rectorilor a arătat într-un raport că legislația în vigoare nu stabilește niciun fel de relație juridică între instituțiile de învățământ superior și penitenciare ori între instituțiile de învățământ superior și persoanele private de libertate care aleg să desfășoare activități cu caracter științific în vederea reducerii pedepselor privative de libertate.
 

"Până la această dată, 43 de universități ne-au adus la cunoștință opinia oficială cu privire la subiectul recomandărilor emise de către cadre didactice privind relevanța unor tematici în cadrul unor domenii specifice de competență, în scopul elaborării unor lucrări de către persoane private de libertate. Din analiza materialelor primite se desprind unele concluzii: În prezent, legislația în vigoare nu stabilește niciun fel de relație juridică între instituțiile de învățământ superior și penitenciare ori între instituțiile de învățământ superior și persoanele private de libertate care aleg să desfășoare activități cu caracter științific în vederea reducerii pedepselor privative de libertate", se menționează în raport.

 
Potrivit documentului CNR, profesorii universitari aflați în lista publicată de Ministerul Justiției, care au semnat recomandări persoanelor aflate în regim de detenție, au asumat o activitate personală "extracontractuală, în afara raportului juridic" cu universitățile în care sunt angajați.
 
CNR susține că, din punct de vedere legal, cadrele didactice au competența de a evalua relevanța unor tematici pentru domeniile specifice de activitate, precum și lucrări cu caracter științific, exercitarea acestei competențe în afara raportului juridic cu instituția de învățământ superior angajatoare nefiind interzisă prin nicio normă juridică sau administrativă.
 
Consiliul precizează că instituțiile de învățământ superior pot sancționa cadrele didactice pentru nerespectarea normelor de etică, exclusiv pe baza contractului de muncă și doar în legătură cu executarea acestuia.
 

"Reglementarea legală privind dreptul persoanelor private de libertate de a beneficia de reducerea pedepselor ca urmare a desfășurării unor activități cu caracter științific nu a instituit vreo obligație corelativă în sarcina instituțiilor de învățământ superior privind exercitarea acestui drept. Așadar, capacitatea penitenciarelor de a asigura condițiile și suportul necesar desfășurării de activități cu caracter științific de către persoanele private de libertate trebuie evaluată și asigurată de către Ministerul Justiției", se mai arată în raport.

 
În legătură cu solicitarea Ministerului Justiției, CNR susține că evaluarea de către instituțiile de învățământ superior a potențialului persoanelor private de libertate de a elabora lucrări cu caracter științific este foarte greu de realizat, atât din punct de vedere practic, cât și legal, cu excepția situațiilor în care persoanele în cauză au avut o relație instituțională relevantă cu respectiva universitate, întrucât nu există nicio posibilitate reală ca acestea să fie supuse tipurilor de examene, teste sau alte evaluări administrate și gestionate de către universități.
 

"Evaluarea în vederea stabilirii caracterului și calității lucrărilor științifice elaborate de către persoanele private de libertate necesită, pe de-o parte, reglementarea egală a unei astfel de competențe în sarcina instituțiilor de învățământ superior, iar, pe de altă parte, asigurarea resurselor financiare aferente, având în vedere faptul că în prezent activitățile cuprinse în norma didactică a cadrelor didactice sunt stabilite la nivel de lege", afirmă sursa citată.

 
De asemenea, CNR apreciază ca fiind benefică implicarea în acest proces a Institutului Național al Magistraturii, prin intermediul Consiliului Științific propriu, instituțiile de învățământ superior putând contribui cu experți în domenii specifice de activitate, pe baza unor acorduri instituționale bilaterale.