Este jale-n primării Moartea arieratelor. Primarii rău-platnici sunt pasibili de puşcărie

În premieră, primăriile şi consiliile judeţene care nu-şi plătesc datoriile intră în insolvenţă.
Potrivit economica.net, ordonanţa aprobată ieri de guvern îi înlocuieşte pe primarii rău-platnici cu administratori judiciari. Dacă sunt insolvenţi şi nu notifică la timp această stare de fapt, aceşti riscă să intre la puşcărie.
Guvernul arată acum pisica primarilor şi şefilor de consilii locale şi judeţene, care ar putea să piardă dreptul de a mai face vreo cheltuială în detrimentul unui administrator judiciar, dacă au datorii restante.
Despre o lege care să reglementeze insolvenţa autorităţilor locale se vorbeşte de mai mulţi ani, de când arieratele „din teritoriu” – restanţele către firme de peste 90 de zile     (o ţintă mereu ratată în acordul cu FMI) – au dus la blocaje în economie, după principiul: firma face o lucrare sau furnizează un bun sau un serviciu şi statul uită să plătească.
Şi arierate sunt. La sfârşitul anului 2012, autorităţile locale înregistrau faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări un volum al arieratelor de 840 de milioane lei, iar în ianuarie acesta a ajuns la 1,2 miliarde de lei. Fondul Monetar Internaţional a cerut ca aceste datorii să fie plătite rapid, dacă România mai vrea să aibă un acord cu instituţia internaţională.
Soluţia găsită de guvern până acum a fost aceea de a prelua mascat problema la nivel central şi să ofere împrumuturi autorităţilor locale din Trezorerie la o dobândă mică (dobânda de referinţă a BNR de 5,25%) în plafoane care au tot urcat, până la au ajuns la 800 de milioane de lei. Banii care au plecat de la bugetul central către primării au mai redus din datorii până la 750 de milioane de lei la sfârşitul lunii aprilie, potrivit ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu.
Pentru primari şi consiliile locale, plata arieratelor din resurse proprii înseamnă renunţarea la planurile de investiţii şi a altor tipuri de cheltuieli, de aceea preferă să aştepte o mână întinsă de la guvern, de multe ori prin suplimentarea fondurilor de la bugetul de stat.
În cele din urmă, guvernul Ponta a aprobat, în şedinţa de marţi, prin ordonanţă de urgenţă, un proiect depus de guvernul Boc în Parlament în 2010 şi blocat în forul legislativ, înlocuind sintagma "prezenta lege" cu "prezenta ordonanţă de urgenţă".
Starea de criză financiară – preambul la insolvenţă
Potrivit ordonanţei de urgenţă aprobată de guvern, în momentul în care autoritatea locală are obligaţii de plată restante mai mult de 90 de zile, care depăşesc 15% din bugetul general, aceasta trebuie să declare starea de criză financiară.
În termen de 5 zile, se constituie Comitetul pentru situaţii de criză financiară, prin ordin al prefectului, din care fac parte:
primarul sau preşedintele consiliului judeţean, al unităţii administrativ teritoriale sau a subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară,
şeful compartimentului financiar-contabil, conducătorul serviciului public de interes local care a generat starea de criză financiară,
un reprezentant al autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale
un reprezentant al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.
În termen de 30 de zile, Comitetul pregăteşte un Plan de redresare financiară, cu avizul Curţii de Conturi din teritoriu, în care trebuie să arate cum va creşte veniturile şi va reduce cheltuielile. Ordonatorul de credite are nevoie de avizul Comitetului pentru orice cheltuială în plus sau credit contractat.

Situaţia de criză financiară se termină în momentul în care fie problemele au fost rezolvate şi nu se mai observă altele timp de 120 de zile sau unitatea administrativă intră în insolvenţă.
Dacă nu recunosc insolvenţa, primarii şi preşedinţii de consilii riscă puşcăria
Primarii şi şefii de consilii judeţene sunt obligaţi să ceară tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general sau dacă nu au achitat salariile de mai mult de 120 de zile.
Mai multe detalii pe economica.net. 

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

CJC a alocat bani pentru 47 de primării din judeţ. Cea mai mare sumă ajunge la Castelu!

20 Oct 2018 1440

Cât a alocat Consiliul Judeţean Constanţa primăriilor pentru datorii şi susţinerea proiectelor de dezvoltare locală

29 Apr 2017 5016

Cum împarte CJC banii pentru arierate, susţinerea programelor de dezvoltare locală şi proiectele de infrastructură (document)

29 Mar 2017 3094

Fiscul din Franța cere 1,6 miliarde euro de la Google pentru impozite restante

24 Feb 2016 1785

Moș Guvernul. Localitățile din județul Constanța care au primit bani de la stat pentru arierate

25 Dec 2015 3818

Elevii din municipiul Constanţa încep anul şcolar cu dreptul Consilierii locali au alocat două milioane de lei pentru burse

10 Sep 2015 3493

Conform FMI Grecia a ieşit din incapacitatea de plată

20 Jul 2015 1913

Revista presei locale

13 Dec 2014 2437

„Regele este gol!” Sistemului sanitar din România trebuie să fie prezentat așa cum este

25 Nov 2014 1541

„Regele este gol!”; sistemului sanitar din România trebuie să fie prezentat așa cum este

25 Nov 2014 1960

Ce primării au prins alocări bugetare Cum împarte Consiliul Judeţean Constanţa banii între norocoşi şi oropsiţi

30 Oct 2014 5632

Litoral TV Banii... problemă națională

03 Oct 2014 2455

Alocările CJC - pentru unii mumă, pentru alţii ciumă Cumpăna şi Ghindăreşti, câştigătoare pe toată linia

03 Oct 2014 2204

Necesităţi sunt multe, iar bugetul local se duce pe arierate şi amenzi Comuna Cuza Vodă are nevoie de săli de clasă pentru prichindei

26 Jun 2014 2477