In acest zile se consuma o batalie fara precedent, in interiorul
justitiei, cu o miza capitala pentru sistemul democratic din Romania.
Este vorba despre numirile judecatorilor la Inalta Curte. Solutia in
extremis anuntata joi, 9 iunie, de Ministerul Justitiei, intentia de a
stabili regulile promovarii la ICCJ prin ordonanta de urgenta, este
rezultatul cedarii noului Consiliu Superior al Magistraturii in fata
presiunilor exercitate de sistemul de complicitati din jurul Inaltei
Curti de Casatie si Justitie. O cedare rusinoasa, consumata in secret, a
asa numitilor reformisti, sanctionata prompt de UNJR. Partea proasta e
ca subiectul pare prea tehnic sa atraga atentia, dar totusi mult prea
important ca sa fie expediat intr-o stire.
- Consiliul
Superior al Magistraturii a votat in secret, marti, 7 iunie, reluarea
procesului de numire, suspendat la inceputul anului. Uniunea Nationala a Judecatorilor a reactionat violent impotriva CSM, acuzat in mod perfect legitim ca face mari pasi inapoi de la principiile reformiste sustinute de cativa candidati in campania de anul trecut.
- De
ce numirile la Inalta Curte sunt, totusi, atat de importante? De ce
miscarile de astazi din culisele justitiei trebuie scoase la lumina,
explicate si denuntate ca fiind periculoase, cu efecte letale pe termen
lung?
Faptele. Pe data de 7 iunie, CSM decide in secret, prin vot, ca procedura de numire la Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fie reluata in absenta unor reguli clare. Decizia
nu este comunicata public, ci camuflata intr-un comunicat perfect
confuz semnat de presedintele CSM, Horatius Dumbrava. Iata si formula
gasita:
"În şedinţa de azi, 07 iunie 2011, Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii a luat în discuţie, strict cu
caracter de excepţie, oportunitatea derulării procedurii de promovare în
funcţia de judecător la ÎCCJ-Secţia Penală. CSM înţelege să răspundă în
acest fel nevoilor obiective şi incontestabile legate de buna
funcţionare a Secţiei Penale a Înaltei Curţi, precum şi
condiţionalităţilor Mecanismului de Cooperare şi Verificare privind
celeritatea soluţionării dosarelor de mare corupţie aflate pe rolul
instanţei supreme a României". (Integral pe site-ul CSM)
Din
acest comunicat nu se intelege clar daca CSM a luat sau nu o decizie.
Ce inseamna "CSM a luat in discutie, strict cu caracter de exceptie,
oportunitatea derluarii procesului de promovare?". Mai multe surse
consultate de HotNews.ro sustin ca marti, 7 iunie, a existat un vot clar, favorabil reluarii procesului de numire
si ca doar trei membri CSM s-au opus: Alexandru Serban, Adrian Neascu
(la presiunile unei asociatii de magistrati) si Bogdan Licu.
Un alt indiciu este reactia Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania. A doua zi, miercuri, 8 iunie, UNJR a atacat CSM intr-un comunicat de o virulenta fara precedent: "Astfel,
dupa cinci luni de bajbaieli institutionale, exista riscul ca, la
solicitarile si presiunile ICCJ, CSM sa declanseze un nou val de numire a
judecatorilor la ICCJ, in lipsa unor minimale criterii de transparenta
si obiectivitate, intr-un context de vid legislativ dezolant". (Vezi aici comunicatul UNJR)
Pe data de 9 iunie intervine, in fine, si Ministerul Justitiei. Ministrul Catalin Predoiu anunta ca va promova o ordonanta de urgenta pentru
a stabili regulile promovarii la Inalta Curte, acuzand instanta suprema
ca se face vinovata de blocajul existent din cauza ca si-a dorit asa
numitul aviz conform pe candidaturi. Ce nu explica
ministrul Predoiu este cum s-a ajuns la performanta ca niste judecatori,
fie ei si de la Inalta Curte, sa modifice un proiect de lege depus in
parlament de Ministerul Justitie? Dreptul de initiativa legislativa e la
Ministerul Justitiei iar majoritatea in Parlament o are, teoretic, PDL. Prin urmare, cine a tradat? Cine a modificat proiectul de lege si cum?
12 posturi de Dumnezei, urmeaza inca 30. Marea
batalie se duce pentru ocuparea celor 12 locuri vacante de la sectia
penala a Inaltei Curti. O sectie nereformata, fara performante notabile.
Dimpotriva, cu o reputatie foarte proasta. Judecatorii Inaltei Curti
s-au remarcat pana azi printr-o frica patologica de a judeca marile dosare de coruptie
(cazul Copos), prin amanari succesive pana in pragul prescrierii
dosarelor, restituiri la DNA, prin pronuntarea unor achitari
scandaloase, ca in cazul Ion Dumitru - Romsilva sau condamnari la
inchisoare cu suspendare in cazuri de coruptie.
CSM a intocmit
la inceputul anului cateva ghiduri cu reguli mai clare de promovare la
Inalta Curte, insa aplicarea lor a fost suspendata de Curtea de Apel
Bucuresti. Tot la inceputul anului, Ministerul Justitiei a elaborat un
proiect de lege convenit cu CSM si Inalta Curte. Nu e limpede cum,
Inalta Curte a reusit sa-si impuna punctul de vedere si asa obtina un
asa numit aviz conform pe candidaturi. Vezi istoricul complet al razboiului pe numirile la ICCJ
Altfel spus, Inalta Curte pretinde dreptul de a decide cine sunt judecatorii care ajung la CSM pentru examinare.
Reuseste sa-si impuna punctul de vedere in Parlament, obtinand astfel
controlul total asupra promovarilor la cea mai inalta instanta din
Romania. Altfel spus, dinozaurii de la Inalta Curte si-au asigurat, prin lege, perpetuarea speciei.
Victoria
obtinuta temporar de ICCJ impotriva noului CSM si a ministrului Predoiu
era cu atat mai importanta, cu cat la intrarea in vigoare a noilor
Coduri, care prevad atributii sporite pentru Inalta Curte, va fi nevoie
de cel putin 30 de noi judecatori. In esenta: daca legea promovata de
Ministerul Justitiei si amendata de Inalta Curte va trece asa cum arata
astazi -
cu aviz conform de la IICJ in procedura numirilor - dinozaurii sistemului vor controla un sfert din viitoarea componenta a Curtii. Asta va insemna
moartea marilor dosare, la fel cum s-a intamplat pana acum si
sansa minime de reforma justitia la varf.
Esecul magistratilor-reformisti din CSM. Cu o exceptie.
In timpul campaniei pentru alegerile din CSM, asa numitii magistrati
reformisti - Horatius Dumvrava, Cristi Danilet si Adrian Neascu - cereau
criterii clare de promovare a judecatorilor la Inalta Curte. Vechiul
CSM, condus de Lupascu, ii numea in urma unui simplu interviu, cu
intrebari ridicole si raspunsuri penibile. Merita sa revedeti cazul
judecatorului care batea campii despre caracterul ortodox al dreptului
romanesc sau zecile de
dialoguri stupide dintre membrii CSM si candidatii la un post la Inalta Curte postate pe Juridice.ro.
Graba
cu care vechiul CSM popula functiile vacante de la Inalta Curte are o
explicatie relativ simpla. Instanta suprema este ultima treapta din
sistemul juridic romanesc. Aici se judeca litigii cu miza penala, civila
sau comerciala majora.
Judecatorii de la suprema sunt, cum ar zice Catalin Voicu, Dumnezeii Romaniei. Ei
sunt varful piramidei. In total 120 de judecatori, de vointa carora
depinde - de exemplu - soarta marilor contracte de achizitii publice sau
libertatea unor politicieni.
Nu degeaba
reteua senatorului PSD actiona cu precadere la Inalta Curte de Casatie si Justitie,
unde avea judecatori care-i raspundeau la apel. Printrei ei,
judecatorul Florin Costiniu, sotul Vioricai Costiniu, presedinta
Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR) si Florin Jipa, sotul
deputatului PSD, Ruxandra Jipa.
Din cei aproape 120 de judecatori, cati numara Inalta Curte, majoritatea locurilor sunt ocupate de dinozauri,
fosti securisti, oameni ai sistemului sau angajati cu jumatate de norma
la politicieni, oameni de afaceri sau la alti superiori nestiuti.
Profesionistii, oamenii dedicati, pot fi numarati pe degete. Ei sunt
exceptia.
Cu alte cuvinte, cand se elibereaza un loc, doua,
trei, toata lumea intra in alerta. E o agitatie subterana si tacuta. La
suprafata, apele raman aparent linistite. La televiziunile de stiri
acest subiect major - numirile la Inalta Curte - nu este dezbatut deloc
(nici nu veti auzi de el),
desi el este vital pentru buna functionare a intregului sistem democratic.
Inalta Curte este, alaturi de Curtea Constitutionala, cheia de bolta a
edificiului juridic. Daca aceste institutii merg prost, totul se
prabuseste, intreg sistemul democratic de valori - economic, social si
politic - risca sa intre in colaps. Cate un neamt sau olandez constata
din cand in cand
moartea statului de drept in Romania.
Iata
de ce solicitarea exprimata de asa numitii magistrati reformisti in
timpul campaniei, inainte sa fie alesi in CSM - si anume ca promovarile
la Inalta Curte sa fie sistate pana la elaborarea unor reguli clare si
transparente, menite sa elimine numirile arbitrare si sa propulseze
judecatori competenti, nu marionete, impostori, amici si rareori cate un
profesionist - era de o importanta covarsitoare.
Fara curatenie la varf, Comsia Europeana va mentine monitorizarea, spre binele Romaniei.
Cedearea noului CSM in fata presiunilor Inaltei Curti nu este primul compromis major
pe care magistratii reformisti il fac. Au debutat ezitant, protejandu-i
exact la fel ca vechiul CSM pe magistratii suspectat de coruptie (cazul
judecatoarei de la Iasi in cazul careia DNA a cerut arestarea, respinsa
de CSM) si dau dovada de aceiasi lipsa de transparenta pe care o acuzau
la dinozaurii sistemului.
Noul CSM a inselat pana acum toate
asteptarile si sperantele celor care i-au sustinut pe cei trei-patru
reformisti. Cu exceptia unuia singur - Alexandru Serban - toti ceilalti
au sucombat pe parcurs. In continuare merita incurajati si sustinuti
pentru orice initiativa reformatoare, dar
pana acum n-au aratat decat frica, slabiciune si spirit sindicalist.
Sursa: Hotnews.rob
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: