Tradiții de Paște În Joia Mare se fac pasca şi cozonacii

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac şi nucă şi babele coapte în forme speciale de ceram.

Pentru creştini, pasca este cea mai importantă coptură rituală a Paştelui. Ea se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă. Cel mai adesea, pasca are o formă rotundă pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri, având la mijloc o cruce, şi se lasă totul la crescut. În momentul în care se pune în cuptor, femeile de la ţară fac semnul crucii cu lopata pe pereţii cuptorului, spunând: ''Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/ Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precistă pe fereastră''. 

Pasca şi cozonacii se mai pot prepara şi în Sâmbăta Mare, din ajunul Sfintelor Paşti, fiind duse, apoi, la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite. Adevărata pască este o pâine care se taie în bucăţele mici, se pune în pacheţele şi se duce la biserică pentru a fi sfinţită. La sfârşitul slujbei de Înviere, preotul împarte tuturor bucăţile de pască stropită cu aghiazmă, care sunt duse acasă şi păstrate pentru a-i face pe credincioşi părtaşii binecuvântării lui Dumnezeu, având puterea de a alunga bolile şi necazurile, întrucât semnifică sacrificiul lui Iisus Hristos. 

Legenda pascăi spune că, în timp ce predica împreună cu apostolii, Iisus a fost găzduit de un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum fără ştirea lor. Întrebându-l pe Hristos când vor fi Paştile, Mântuitorul le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă. Căutând apostolii au găsit în traistă ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pască. 

Altădată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbăta Paştelui pe o apă curgătoare, crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vară. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor - popor mitic care trăia sub pământ - că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

Sursa AICI

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Tradiții pentru spor și sănătate în Sâmbăta Mare!

04 May 2024 397

Paște 2024 Tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare. Iată ce NU ai voie să faci

03 May 2024 529

Tradiții inedite, de Paște, din întreaga lume. Cea mai extremă are loc în San Fernando

03 May 2024 336

Joia Mare. Tradiții și superstiții. În ziua celor 12 denii se prepară cele mai importante copturi

02 May 2024 3676

Muzeul de Artă Populară Constanța Pregătiri pentru întâmpinarea paștelui

01 May 2024 344

Tradiții pentru spor și sănătate în Miercurea Mare! Femeile nu torc și nu cos

01 May 2024 536

Tradiții și obiceiuri în a treia zi de Paște

29 Apr 2024 537

Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paște, numită și Lunea Albă

29 Apr 2024 538

Paște 2024 Tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare

29 Apr 2024 1186

Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare Tradiții, obiceiuri și superstiții în Săptămâna Patimilor

28 Apr 2024 1392

Tradiții și superstiții în Duminica Floriilor. Obiceiuri și semnificații

28 Apr 2024 892

Tradiții pentru spor și sănătate de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe! Fetele de măritat îşi pot vedea ursitul

23 Apr 2024 460

Muzeul de Artă Populară Constanța Tradiții populare în Postul Mare - „Sâmbăta Ursului”

20 Apr 2024 452

„Tradiții pascale la români. Încondeierea ouălor”, la Muzeul de Artă Populară Constanța

19 Apr 2024 416

Centrul „Teodor T. Burada” Constanța și-a asigurat serviciile lui Fuego pentru Festivalul Tradițiilor și Gastronomiei Pescărești (DOCUMENT)

02 Apr 2024 837