15 Mar, 2016 18:01
2019
“Nu putem vorbi la sigular despre respectarea dreptului la sănătate fără să ținem cont de drepturile subsecvente acestuia, cum ar fi dreptul la informare, dreptul la servicii de calitate, dreptul la siguranță și la prevenție. Tocmai de aceea implicarea statului trebuie să fie una substanțială în ceea ce privește luarea unor măsuri pentru evitarea îmbolnăvirilor cauzate de folosirea antibioticelor în alimente“, a arătat Nicolae Vlad Popa, secretarul Comisiei pentru Drepturile Omului.
"Prin prisma experienței mele ca medic veterinar, doresc să atrag atenția asupra importanței administrării de antibiotice doar la recomandarea medicului veterinar. Majoritatea micilor producători nu recurg la o asemenea practică, astfel efectele sunt devastatoare atât pentru animal, cât și pentru consumator”, a apreciat Aurel Duruț, senator în cadrul Comisiei de Sănătate și Agricultură.
„Folosirea excesivă a antibioticelor în zootehnie și avicultură joacă un rol fundamental în creşterea rezistenţei faţă de acest tratament care a atins un nivel îngrijorător în întreaga lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia asupra faptului că, în lipsa unor măsuri ferme, lumea riscă să se găsească într-o eră post-antibiotice, o eră în care multe medicamente importante vor înceta să mai aibă efect, o eră în care o infecţie banală sau o julitură căpătată la joacă pot duce la grave infecţii sau chiar la deces, însemnând în practică un regres la situaţia din secolele precedente.Aproape jumătate din antibioticele fabricate pe plan mondial sunt utilizate în ferme, în majoritatea cazurilor pentru a stimula luarea în greutate a animalelor sau pentru a se preveni o serie de boli în rândul acestora. Daca nu se adopta urgent masuri legislative în acest domeniu, acest fenomen se va amplifica cu 60% până în anul 2030, adică va creşte de la 63.200 tone în 2010 la 105.600 tone în 2030”, a spus Costel Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori.
“România ar trebui să elaboreze şi să pună în aplicare o strategie naţională sau un plan de acţiune pentru combaterea rezistenței antimicrobiene. O astfel de strategie sau plan de acţiune ar trebui să promoveze o abordare holistică şi să acopere toate sectoarele şi aspectele legate de rezistenţa antimicrobiana (de exemplu, sănătatea publică, sănătatea şi bunăstarea animalelor, siguranţa alimentelor, siguranţa consumatorilor, mediul, cercetarea şi utilizarea non-terapeutică a substanţelor antimicrobiene)“, Viorel Andronie, președinte al Colegiului Medicilor Veterinari.
"Dorim să precizăm deschiderea noastră către o mai bună colaborare cu toate instituțiile ce dețin responsabilități în lupta cu utilizarea inadecvată a antibioticelor și prevenirea fenomenului de antibiorezistență întrucât aceasta se poate obține doar prin implicare interministerială sau interinstituțională inclusiv a asociațiilor/patronatelor din industrie”, a arătat Csutak Nagy Laszlo, vicepreședinte Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
“Ministerul Sănătății susține planul mondial de luptă împotriva rezistenței la antibiotice, precum și dezvoltarea în România a mecanismului intersectorial de colaborare și a conceptului „One Health” prin intermediul unui plan de acțiune comun, elaborat de autoritățile responsabile pentru alimente, agricultură, mediu și sănătate“, a declarat Amalia Șerban, director în MS
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: