20 de ani de la aderarea României, ca membru deplin, la Organizaţia Internaţională a Francofoniei

Acum 20 de ani, România a devenit membru deplin al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (pe atunci Agenţia de Cooperare Culturală şi Tehnică a Francofoniei), cu ocazia celui de-al V-lea Sommet francofon, organizat în Republica Mauriţius, în perioada 16-18 octombrie 1993.
 
Ministerul Afacerilor Externe a dedicat acestui jubileu, pe tot parcursul anului, o serie de manifestări culturale şi de diplomaţie publică, organizate în ţară şi în străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice.
 
Cu prilejul acestei aniversări francofone, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a subliniat încrederea în capacitatea „Francofoniei de a-şi consolideze poziţia în cadrul guvernanţei mondiale şi economice”, printr-o „mai bună valorificare a propriilor sale instrumente, îndeosebi în domeniile diplomaţiei preventive, a medierii, a sprijinului acordat proceselor electorale, soluţionării crizelor şi tranziţiei democratice”.  
 
De asemenea, a evidenţiat faptul că, pornind de la prioritatea acordată de România dimensiunii regionale a Francofoniei, “Guvernul României a decis să pună la dispoziţia Antenei OIF pentru Europa Centrală şi de Est, de la Bucureşti, un nou sediu care să asigure condiţii optime pentru o agendă regională consolidată”.
 
Informaţii suplimentare:
 
Aderarea la Francofonia instituţională reprezintă o continuitate firească a bogatei tradiţii francofone şi francofile a României, care a influenţat profund parcursul său istoric spre modernitate. Pe de altă parte, acest demers - realizat într-o perioadă de efervescenţă politică şi diplomatică pentru ţara noastră, marcată de obiectivele strategice de integrare euro-atlantică şi de reaşezare a societăţi româneşti pe principiile democraţiei, statului de drept şi a respectării drepturilor omului - a contribuit la consolidarea statutului României de stat cu identitate europeană şi vocaţie francofonă.
 
De la momentul aderării, ţara noastră s-a implicat susţinut în modernizarea OIF şi realizarea obiectivelor sale, atât în plan naţional, cât şi în regiunea noastră, folosind  instrumentele specifice ale Organizaţiei şi propriile sale iniţiative.
 
Parcursul francofon al României este jalonat de evenimente şi iniţiative importante, de la găzduirea primului Sommet francofon în Europa Centrală şi de Est (septembrie 2006), desfăşurarea cu succes a Programului de burse doctorale şi de cercetare Eugen Ionescu (iniţiat la Sommet şi ajuns la a 7-a ediţie), până la inaugurarea Pieţei Francofoniei, în aprilie 2013, la Bucureşti, prima de acest fel din Europa. Acest angajament francofon susţinut i-a adus recunoaşterea rolului său de « stat fanion al Francofoniei în Europa Centrală şi de Est».
 
Printre activităţile organizate de MAE în contextul anului jubiliar francofon se numără:
 
- organizarea „Galei francofoniei” la Casa Radio, în cooperare cu Societatea Română Radio. Gala a cuprins şi decernarea premiilor GADIF (Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor francofone de la Bucureşti) acordate unor personalităţi române cu merite deosebite în sfera francofoniei, 21 martie 2013;
 
- expoziţia „1993-2013 - Repere francofone în România”, în parteneriat cu Biblioteca Naţională a României şi în colaborare cu GADIF –  aprilie 2013;
 
- inaugurarea „Pieţei Francofoniei” din Bucureşti, în prezenţa Ministrului Afacerilor Externe şi a Primarului General al capitalei – 15 aprilie 2013;
 
- ceremonia de înmânare a atestatelor funcţionarilor români participanţi la Planul de formare în limba franceză în cursul anului 2012, la sediul MAE – aprilie 2013;
 
- organizarea reuniunii cu bursierii promoţiei 2012-2013 din cadrul “Programului de burse doctorale Eugen Ionescu”  - 12 aprilie 2013;
 
- reuniunea de constituire a Reţelei Corespondenţilor naţionali pentru Francofonie din Europa Centrală şi de Est (RESIFECO), la Bucureşti, în septembrie 2013 şi asumarea de România a preşedinţiei reţelei.