Societatea Europeană a Reciclării – o dezbatere în Parlamentul European organizată de Asociaţia Planeta Verde

Parlamentul European a găzduit pe data de 18 martie 2014 o dezbatere, intitulată ”Societatea Europeană a Reciclării - Resurse naturale şi managementul deșeurilor”, desfășurată la inițiativa Asociației Planeta Verde, beneficiind de sprijinul Profesorului Vladko Todorov Panayotov, membru al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică şi Siguranță, precum şi membru supleant al  Comitetului pentru Industrie, Cercetare şi  Energie din cadrul PE.
Dezbaterea a reunit actori  importanți şi specialişti din Uniunea Europeană: W. Neale - Cabinetul Comisarului European  pentru Mediu Janez Potocnik, Olivier de Clerq - Membru al Comisiei Europene, Directoratul General de Mediu, Gestionarea Deşeurilor şi Uniunea de Reciclare; Piotr Barczak - Responsabil de proiecte în cadrul EEB (European Enviromental  Bureau); Philippe Micheaux Naudet – Coordonator proiecte la ACR+; Andrei Orban – Preşedinte Environ România, Milena Bedrule – Director Mediu Euro Construct Trading 98, care au expus puncte de vedere privind managementul deşeurilor în spaţiul european, cu accent pe problemele din acest sector şi soluţiile viabile pentru rezolvarea acestora.
Moderatorul dezbaterii a fost specialistul român  Ionuț Georgescu, Preşedinte Onorific al Asociaţiei Planeta Verde care a punctat în cadrul conferinţei aspecte importante privind  modul de gestionare al  deșeurilor din România şi Bulgaria, subliniind că acest sector se confruntă la ora actuală cu cele mai mici rate de reciclare din Europa fiind una dintre provocările ecologice ale societăţii româneşti.
„Nivelul reciclării în România a fost de doar 1% în 2010, înregistrând o creștere uşoară până la 1,3%, în 2013. Ţinând cont că ţara noastră ar trebui să ajungă la o rată de reciclare de 50% până în 2020 ar însemna că progesele în acest sector ar trebui să crească cu circa 4% pe an. Rămâne de văzut în ce măsură România îşi poate atinge obiectivele, mai cu seamă că experienţa de până acum ne indică o creştere de doar 0,3% în circa doi ani”, a punctat Ionuţ Georgescu, Preşedine Onorific al Asociaţiei Planeta Verde.
La rândul său, Profesorul Vladko Todorov Panayotov a precizat că deși la nivelul Uniunii, rata reciclării a crescut considerabil, Europa încă pierde resurse importante din deșeurile care ajung la gropile de gunoi tradiționale.
Doamna Milena Bedrule - Director Mediu  în  cadrul  companiei  Euro Construct Trading 98 - a punctat faptul că o problemă stringentă a autorităților este lipsa fondurilor necesare pentru implementarea sistemul  de management integrat al  deșeurilor - SMID, întrebând interlocutorii  „Unde sunt banii ?”, revenind astfel  la întrebarea d-nului profesor Panayotov.
Totodată,  Andrei  Orban, președinte Asociația Environ,  a ridicat problema lipsei  de conştientizare în  rândul autorităţilor locale cu care s-a confruntat în  cei peste 7 ani  de activitate în  domeniu.
 „Printre obstacolele cu care România  se confruntă în domeniul managementului deşeurilor se umără lipsa infrastructurii necesare şi a punctelor de colectare municipale, dar şi abordarea monopolistică a companiilor de salubritate, care „se comporta exact ca un stăpân al  teritoriului şi îngreunează mult procesul de gestiune integrată a deşeurilor” a explicat Andrei Orban, Preşedinte al Asociaţiei Environ.
Unul din punctele cheie ale dezbaterii a fost propunerea implementării asigurării  de mediu  transmisă de către moderatorul dezbaterii, Ionuț Georgescu, soluție recepționată  de auditori  ca fiind una viabilă, solicităndu-se o  serie de documente și informații detaliate  despre această temă. Acest proiect este puternic susținut și de către operatorii privați.
W. Neale, membru al cabinetului Comisarului European a punctat: „Este important să înțelegem  că, dacă ne uităm în statisticile EU în ultimii 20  de ani, acestea arată că se merge pe o direcție bună” . Diferența dintre țări  demonstrează că există posibilitatea implementării corecte și complete a sistemul  de management integrat al  deșeurilor (SMID). Zero landfill este una dintre principalele ținte. Există exemple pe care le putem implementa, urmărind performanța țărilor care își  ating/depășesc țintele, sau putem găsi obstacole reale care ne împiedică să ajungem la țintele impuse.