Noua Uniune a Minorităţii Turco-Tătare Musulmane vrea protocol cu PSD Cine întărâtă uniunile minorităţilor turco-tătare?!

În zona Dobrogei convieţuiesc de mii de ani în înţelegere deplină minorităţile locului. Problemele apar însă în interiorul acestor uniuni, la nivelul liderilor, care în loc să se ocupe de promovarea diversităţii etnoculturale şi lingvistice, de prevenirea şi combaterea rasismului şi xenofobiei, de cultivarea valorilor comune şi a dialogului intercultural, în scopul consolidării sistemului de protecţie a minorităţilor naţionale din România, pun de cele mai multe ori propriile interese înaintea celor ale comunităţii. De aici şi dezbinarea reclamată de mulţi etnici turci şi tătari, care nu mai înţeleg cine şi în ce fel îi reprezintă. Profitând de existenţa acestor tensiuni interne, şi partidele politice încearcă să le bage băţul prin gard şi să-i întărâte, doar-doar le vor atrage voturile în alegeri pe baza unor protocoale prin care li se promite că vor primi în localităţile în care au comunităţi închegate câte un reprezentant în consiliile locale.

Uniunea Minorităţii Turco-Tătare Musulmane, ciuperca PSD?!

La începutul acestei luni s-a lansat o nouă uniune care ar trebui să reprezinte interesele culturale şi etnice ale comunităţii musulmane. Ali Tair, preşedintele acestei uniuni, aflată deocamdată în afara oricăror norme electorale, are deja pretenţii politice, afirmând că este un susţinător al primarului Radu Mazăre şi al PSD şi că nu exclude încheierea unui protocol cu USL pe plan local. Întrebat dacă nu cumva chiar interesele electorale ale USL au condus la înfiinţarea noii uniuni, Tair a replicat: „No comment!" Am încercat să găsim o explicaţie la informaţiile din piaţă şi în curtea PSD. Prim-vicepreşedintele organizaţiei judeţene a PSD Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a precizat că nu are amănunte despre noua uniune a etnicilor musulmani. „Am recomandat minorităţilor să fie unite, nu să se dezbine. Cu cât sunt mai multe uniuni, cu atât mesajul lor se va disipa din cauza ambiţiilor personale. Răspunsul meu este NU, PSD nu este implicat în crearea Uniunea Minorităţii Turco-Tătare Musulmane", spune Nicuşor Constantinescu.

Constantinescu: „Vom menţine protocoalele existente şi vom încheia şi altele"

În cazul în care mai existau îndoieli în sânul comunităţii musulmane din judeţul Constanţa, este cazul să vă resemnaţi. Liderii nu fac altceva decât să vă mintă prin omisiune: protocoalele încheiate cu PSD în 2008 sunt în vigoare şi cel mai probabil vor fi menţinute şi pentru următorii patru ani. „PSD are protocoale încheiate atât cu turcii, cât şi cu tătarii. Nu le-am rediscutat pentru că ele sunt în vigoare până la alegeri, dar probabil că le vom menţine şi vom încheia altele şi cu cei care vor mai apărea", susţine tot Nicuşor Constantinescu. În privinţa viitorilor reprezentanţi ai comunităţii turco-musulmane în Parlamentul României, liderul PSD Constanţa lasă să se înţeleagă că indiferent de conţinutul protocoalelor, nu este atributul PSD să stabilească deputatul unei minorităţi. „Nu le stabilim noi candidaţii, sunt doar nişte speculaţii, nu este atributul nostru. Ei îi votează pe cei care să-i reprezinte. E adevărat că poate ar trebui să cântărească exact cine şi ce a făcut pentru comunitate şi către acele persoane să se îndrepte votul comunităţii", a conchis liderul PSD.

Numele lui Ali Nurhan, pe buzele turcilor

Directorul executiv al Clubului HCM Constanţa, Ali Nurhan, a ajuns consilier PSD ca urmare a protocolului de care vorbea Nicuşor Constantinescu. Ambiţiile celor două părţi sunt chiar mai înalte de atât, astfel încât, cum, necum, Ali Nurhan ar putea deveni deputatul turcilor din România, ca membru al UDTR, fapt confirmat şi de preşedintele uniunii, Osman Fedbi, la rândul său consilier judeţean pe listele PSD, tot pe baza protocolului încheiat în 2008. Desemnarea viitorului deputat al turcilor nu este chiar floare la ureche, iar PSD probabil nu va sta cu mâinile în sân de vreme ce, nu o dată, Radu Mazăre a spus public că actualii parlamentari ai comunităţii turco-musulmane - Amet Aledin şi Iusein Ibram - sunt duşmanii Constanţei, ei alăturându-se puterii în Parlament. Cu alte cuvinte, conducerii PSD-ului local i-ar conveni ca viitorii deputaţi ai comunităţii să fie oameni „de treabă", comunicativi, de-ai locului...

Şi noua uniune recent constituită are, coincidenţă sau nu, cam aceleaşi vederi pe termen lung şi vizează o colaborare concretă cu UDTR, pentru a putea participa în alegeri. „Nu ştiu pe cine vom susţine la parlamentare, depinde şi de comunicarea pe care o vom avea cu fraţii de la celelalte uniuni şi cu domnul Mazăre, căruia vreau să-i transmit că alături de armata mea suntem gata să-l urmăm, să ne îmbrăcăm în haine de camuflaj, dacă va fi nevoie", spune Ali Tair. Fără doar şi poate, „armada" lui Tair abia aşteaptă instrucţiunile pentru a susţine orice dorinţă a idolului său, care, ce-i drept, nu locuieşte în Piaţa Chiliei...

„Armada" lui Tair şi propăşirea Evangheliei la Medgidia

Cu excepţia PSD, care este dispus să încheie protocoale cu toată lumea, mai nimeni nu vede cu ochi buni înfiinţarea Uniunii Minorităţii Turco-Tătare Musulmane. Preşedintele UDTR, Osman Fedbi, susţine că, înainte de a purta discuţii cu Tair, acesta ar trebui să-şi definitiveze statutul, în timp ce liderul UDTTMR, Amet Varol, nu recunoaşte sub nicio formă noua uniune. Şi Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat, aşteaptă să aibă o discuţie cu fondatorii UMTTM, pentru că nimeni nu a înţeles deocamdată care este scopul declarat al coexistenţei a încă unei formaţiuni etnice, care în acest moment pare să apere atât interesele romilor, cât şi pe cele ale penticostalilor, ale românilor sau turcilor. Un fel de musaca, dacă tot vorbim de lumea turcică, o mâncare delicioasă prezentă în special în bucătăria ţărilor din Balcani şi din Orientul îndepărtat. Colac peste pupăză, de săptămâna aceasta, „armada" lui Tair se mândreşte cu o nouă organizaţie în Medgidia, condusă după toate canoanele de un fost musulman, Sabri Sali, devenind între timp un creştin misionar. „La vârsta de 14 ani L-am cunoscut pe Dumnezeu şi mi-am dedicat viaţa Lui. La 14 ani am trecut de la islamism la creştinism", mărturiseşte Sali într-un interviu. Această ciudăţenie urmează să fie tranşată în cadrul unei discuţii între preşedintele Ali Tair şi Muftiul Cultului Musulman, care a precizat că „este un caz unic în care un creştin ocupă funcţia de preşedinte în cadrul unei Uniuni care reprezintă comunitatea musulmană. Am destul de puţine informaţii despre acest caz, dar cu siguranţă îl voi lămuri", a mai spus Iusuf Muurat.