Un Mazăre în Ţara Minunilor

S-a întâmplat ce trebuia să se întâmple, nu-i aşa? Pensionarii obişnuiţi cu pachetele care conţin pui şi ulei, prietenii de la firmele de casă care derulează contracte pe bani publici, combinagiii fideli ai partidului şi nemuritorii consilieri au votat Mazăre. E cât se poate de firesc într-un oraş care se automutilează, care se scuipă singur, care îşi ruinează centrul istoric, batjocorindu-şi cultura.

La ce să ne aşteptăm de-acum înainte? La alte ştiri în care primarul apare alături de o... ziaristă, într-o cadă cu lapte? La o nouă „excursie" la una dintre grădiniţile din Constanţa, unde edilului-şef să-i scape ceea ce el personal a numit un termen nu tocmai potrivit: „Nu vă încălecaţi şi voi?". La noi lacrimi „de inaugurare", pe umărul lui Nicuşor? La un nou scandal în care primarul îşi numeşte consilierele „găini proaste"? La noi şi noi uniforme şi berete? La noi retrocedări? La vreun monument scos la vânzare după ce va fi fost concesionat unei firme care-l va lăsa în paragină? „Toate-s vechi şi nouă toate", nu-i aşa?

Dacă aş face un exerciţiu de imaginaţie, aş creiona un oraş mai curat. Un oraş în care un cartier precum zona Dacia nu se inundă la prima ploaie, dând maşinilor „şansa" de a pluti pe ape. L-aş desena în verde: o Constanţă în care spaţiile verzi şi parcurile nu sunt un lux, un soi de rara avis într-un conglomerat de betoane în care kitsch-ul dictează. I-aş adăuga culoare prin elaborarea unui nou plan de urbanism general (PUG-ul Constanţei nu a fost actualizat de mai bine de zece ani) care să nu permită construcţii ce nu respectă, printre altele, regimul de înălţime al zonei, şi care reuşesc cumva să „ocolească" legea. Aş „decupa" din oraşul ăsta maidanezii, cărora, de câteva ori, am fost pe punctul de a le deveni victimă. Aş trasa alte străzi, alte trotuare, unele pe care ne-am simţi mai în siguranţă. Mamele n-ar mai fi nevoite să circule pe carosabil din cauza faptului că trotuarul foarte îngust e ocupat de maşini. Aş şterge caracatiţele. De ce să amendezi nişte oameni care parchează neregulamentar pentru că efectiv nu au unde să parcheze? (exclud nesimţiţii din această categorie).

Oraşul pictat de mine e de domeniul fantasticului, în condiţiile în care în el am pus doar culori pentru secolul XXI: civilizaţia, bunul simţ, firescul. Dacă aş adăuga nişte fair play politic, dar nu foarte mult, să nu ni se-aplece, ar fi un fel de Ţara Minunilor. E drept, mai greu cu fair play-ul. Să ne gândim doar la cele două fotolii de viceprimar: ambele vor reveni, cel mai probabil, PSD-ului. Doar nu-şi imaginează cineva că USL Constanţa va funcţiona tocmai în acest punct, că liberalilor le va reveni ceea ce, de drept, li se cuvine.

Avem un Mazăre. Acelaşi Mazăre. Dar pentru tabloul meu cine ne dă un Mazăre în Ţara Minunilor, ca să obţinem oraşul pe care ni-l dorim şi de care, în definitiv, avem atâta nevoie?