Replica de Constanţa Cum motivează procurorul începerea urmăririi penale împotriva lui Calapod

După cum menţiona şi într-un material anterior, în rezoluţia procurorului de punere sub urmărire penală a lui Tudorel Calapod, emisă pe data de 3 iunie a.c., se face referire la acte şi fapte din perioada când era primar al oraşului Năvodari, în legătură cu groapa de gunoi a italienilor de la Ecological Center. După cum este deja de notorietate, centrul de deşeuri de la Năvodari a generat un scandal de proporţii, având în vedere că actualul primar al oraşului, Nicolae Matei, se împotriveşte funcţionării lui; de altfel, Matei a fost reclamat la toate instituţiile posibile pentru că nu permite funcţionarea gropii.

Cel mai important, în opinia procurorilor, este faptul că, pe vremea mandatului lui Calapod, cu privire la cele trei cazuri de eliberare a fiecărui Certificat de Urbanism în parte, s-a ocolit prin modalitatea analizată sesizarea Consiliului Local Năvodari, activitatea având un evident caracter ocult, nepublic. Potrivit magistraţilor, competenţa de a aproba PUZ-urile, documentaţie în care ar fi apărut dimensiunile obiectivului solicitat de SC Ecological Center SA Năvodari, aparţinea exclusiv Consiliului Local. Ori, din moment ce se emisese o hotărâre de consiliu, în 2005, pe de o parte, neadus la cunoştinţă ANPM, iar cu ocazia discuţiilor din şedinţa din iulie 2007, aleşii locali au precizat clar că se opun dorinţei firmei menţionate, de care a luat direct şi neechivoc la cunoştinţă primarul şi membrii aparatului său, prezenţi la aceste dezbateri, a se fi adus în faţa Consiliului Local un astfel de PUZ, însemna respingere sigură, finalitate care a fost evitată prin neinserarea condiţiilor de legalitate ale fiecărui certificat de urbanism în parte. Astfel, spun procurorii, Tudorel Calapod nu are cum să se apere precum că nu era pe deplin la cunoştinţă de voinţa comunităţii şi a organului deliberativ - Consiliul Local, după cum nu au cum să nege aceeaşi situaţie cei doi funcţionari-membri ai aparatului primarului şi cosemnatari ai actelor ilegale menţionate.

În şedinţa menţionată, a prezentat situaţia în sensul că a lua la cunoştinţă că există diferenţă între actele administrative şi documentaţia depusă, situaţie în care SC Ecological Center SA Năvodari nu poate obţine acordul de mediu şi de aceea are nevoie de un nou, alt certificat de urbanism, care să schimbe menţiunile din Depozit de Deşeuri Netoxice şi Nepericuloase, cum este emis al doilea Certificat de Urbanism în 2005, în Centru de Gaspodărire Deşeuri Industriale. În situaţia dată, Tudorel Calapod a primit mandat expres de a nu elibera un astfel de act precum cel cerut de SC Ecological Center SA Năvodari, adică exact ce a făcut 4 luni mai târziu, emiţând Certificatul de Urbanism 718/20.12.2007, urmat de obţinerea Acordului de Mediu şi de sentinţele judecătoreşti astfel dispuse de instanţe. Efectul tip domino al acestor nelegalităţi, în special nesolicitarea PUZ-ului şi a celorlalte avize şi autorizaţii legal obligatorii-sus precizate, l-a constituit tulburarea însemnată a bunului mers al unei instituţii publice, dar şi o vătămare de necontestat a intereselor unei întregi comunităţi de câteva zeci de mii de oameni, în schimul avantajării evidente a unei societăţi private, se arată în rezoluţia procurorului. Acest lucru este confirmat şi de rezultatul referendumului din mai anul trecut, în care populaţia din Năvodari a arătat că respinge dorinţa italienilor, finalitate care însă este iminentă drept efect subsecvent al ilegalităţilor enumerate în actele procurorului. Mai mult, anchetatorii spun că, atâta timp cât SC Ecological Center SA Năvodari nu este nici măcar proprietarul terenului în cauză, se vădeşte iminenţa şi a promovării unor acţiuni în justiţie împotriva Oraşului de către SC Marway Fertilchim SA Năvodari. Consider că sunt date care să justifice presupunerea rezonabilă că fostul primar Tudorel Calapod, arhitectul şef Dumitru Mitran şi secretara Diana Pătru ( fostă Buzea), precum şi funcţionarul Maria Radu de la ADP, funcţionari publici, au săvârşit, prin exercitarea defectuoasă a atribuţiunilor de serviciu, infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale fapt pentru care vor fi puşi sub învinuire, se mai arată în actul emis de procuror.

www.replicaonline.ro