Sfinţii apostoli Petru şi Pavel, propovăduitorii Evangheliei Astăzi trebuie să împărţim mere dulci şi miere prietenilor, urându-le spor şi sănătate

Creştinii îi prăznuiesc, astăzi, 29 iunie, pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, după o perioadă de post, care variază ca durată, în funcţie de data Sfintelor Paşti. Ziua de 29 iunie are o mare însemnătate în Biserica Ortodoxă Română, cei doi sfinţi fiind cei mai importanţi ucenici care au propovăduit Evanghelia. Activităţile lor misionare şi popularizarea Evangheliei i-au transformat în cei mai importanţi apostoli pentru ortodocşi. Minunile săvârşite de ei sunt descrise şi în Noul Testament.

Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona şi fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. Mărturiseşte în numele apostolilor dumnezeirea lui Hristos, dar se leapădă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălţarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor, alegându-l ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane. Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica până în Babilon, şi, în ultima parte a vieţii, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce în anul 67, pe 29 iunie.

Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. A fost elevul învăţatului Gamaliel. Pavel locuia în Tars şi lupta împotriva creştinilor, participând la uciderea arhidiaconului Ştefan. Pe calea Damascului, într-o lumină orbitoare, i s-a arătat Hristos, care l-a mustrat: „Saule, Saule de ce mă prigoneşti?“. Pavel se converteşte şi primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare şi a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.

Pentru că Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost în temniţă pentru ca L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, ei au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt apărătorii celor lipsiţi de libertate şi prin prisma faptului că cei ajunşi în penitenciare sunt persoane care au greşit faţă de Dumnezeu, precum au greşit şi ei: Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creştini (sursa: CrestinOrtodox.ro).

Tradiţii pentru spor şi sănătate

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat, ca orice gospodar, de creşterea vitelor şi, mai ales, de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo, fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă. Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă. În tradiţia populară, până în această zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinii.

Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure. Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă când cântă cocoşul; tradiţia spune că, respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc. Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Potrivit tradiţiei populare, acum se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării. În această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere prietenilor şi vecinilor, să le urăm să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste daruri şi la anul. După ce am dăruit aceste bucate, este bine să mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şi miere, după masa de prânz, apoi să ne punem o dorinţă.