Tradiţii de Sfinţii Mihail şi Gavriil Cum se traduce, din ebraică, numele celor doi arhangheli

Pe data de 8 noiembrie, Biserica Ortodoxă cinsteşte soborul Sfinţiilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. În municipiul Constanţa îşi serbează hramul, prin Sfânta Liturghie arhierească, biserica „Sfinţii Îngeri”. Slujba, oficiată de către IPS Teodosie, va începe la ora 8.45.

După tradiţia biblică, arhanghelii fac parte din ceata îngerilor apropiaţi Sfintei Treimi. Mihail este cunoscut atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament drept căpetenie a „oştirilor cereşti”,  fiind cel ce îl pedepseşte direct pe Lucifer, izgonindu-l din cer atunci când s-a răzvrătit împotriva Ziditorului. În limba ebraică Mihail se traduce „Cine este ca Dumnezeu”. Arhanghelul Gavriil este „vestitor al tainelor divine”, înger al bunelor-vestiri dintre care amintim: vestea adusă lui Ioachim şi Anei că o vor naşte pe Fecioara Maria, lui Zaharia că va avea un fiu, pe Ioan Botezătorul, iar Fecioarei Maria că îl va naşte pe Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu. Numele său înseamnă „omul lui Dumnezeu” sau „Dumnezeu este tăria mea”.

Călăuze ale sufletelor în drumul spre Rai

Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai, scrie crestinortodox.ro. În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie. În trecut, în societatea tradiţională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru ca „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora". Arhanghelii, în viziunea populară, asista şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele. În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făina de porumb, ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se arunca în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvara toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare în satele şi târgurile bucovinene se făceau şi se fac şi astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri şi praznice pentru cei morţi iar, în biserici, fiecare creştin aprinde cate o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.