#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Dinogeția, fortăreața romană care se bucura de o priveliște uimitoare (galerie foto+video)

 

• Dinogetia a fost o așezare geto-dacică, apoi fortăreață romană, refăcută din temelii la începutul sec. IV
• Ruinele cetății romano-bizantine pot fi admirate pe popina de la „Bisericuța“ (Garvăn), unde a dăinuit până la sfârșitul secolului VI.
• Conducerea șantierului arheologic a fost asigurată timp de aproape opt decenii de arheologii Ion și Alexandru Barnea, tată și fiu.

Familia Barnea a cercetat povestea ascunsă în ruinele cetății Dinogeția

Cetatea a fost descoperită în anul 1939, de profesorul Ion Barnea. Numele cetății este amintit pentru prima dată în secolul I după Hristos. Săpăturile încep în anul 1939, având ca scop descoperirea așezării medievale timpurii, ale cărei urme se aflau deasupra liniilor romane.

Fortificația este construită de romani în secolul II după Hristos și suprapune o așezare getică. Cetatea suferă distrugeri la mijlocul secolul II după Hristos și la mijlocul secolului III după Hristos. După ultima distrugere a fost construită, pe stânca naturală, fortificația romano-bizantină pe care o găsim astăzi.

Cetatea romano-bizantină şi bizantină de la Dinogeția are 14 turnuri de apărare, dispuse la distanțe relativ egale de-a lungul incintei, urmărind în parte forma terenului stâncos; în interior, o basilică paleocreştină, datată din secolele IV-VI, bisericuţa bizantină de secol X, domus, praetorium; în exteriorul cetăţii, terme romane târzii.

Până în anii ’90, cetatea a fost înconjurată de ape, accesul fiind posibil doar cu barca, fapt ce a reprezentat chiar și o metodă de apărare în antichitate.

Pe terasa sudică, despărțită de cetate printr-un braț al bălții Lățimea, s-a construit așezarea civilă și necropola, care au fost strâns legate de evoluția cetății.

Printre localnici, cetatea este cunoscută sub denumirea de „Bisericuță“.

Petrică Sterea este al doilea din generația sa care s-a îngrijit de acest loc. Pentru el, este mai mult decât un monument istoric: „E o pasiune. Am pus suflet”.

„Pentru mine, domnul profesor Alexandru Barnea a fost ca și un părinte, nu mai spun ca și un profesor. Având o pasiune pentru Dinogeția, cred că a ținut la cetatea asta mai mult ca la familie. A fost o pasiune din toate punctele de vedere. Nici nu am cuvinte“, spune emoționat Petrică Sterea despre Alexandru Barnea, cel care i-a fost mentor.

La acest moment, cetatea Dinogeția aparține Institutului de memorie culturală (CIMEC), având-o ca responsabil de sit pe Adriana Panaite (CV), de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ București. (sursa CV: www.iabvp.ro)
 

„Bisericuța“, pe lista monumentelor istorice

Cetatea Dinogeția se află pe lista monumentelor istorice. Îi este atribuit codul TL-I-s-A-05795.

Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.
 

O casă mică, dar cu o încărcătură emoțională mare

La bazele cetății se odihnește casa în care a copilărit profesorul Alexandru Barnea, locuința fiind construită chiar de tatăl său, Ion Barnea.

Deși prof. univ. dr. Alexandru Barnea s-a stins din viață în anul 2020, lucrurile pe care le-a lăsat în urma sa îi fac prezența simțită la fiecare pas. Locuința ascunde caiete prețioase cu notițe, dar și proiecte pe care le avea în plan.

Acolo am găsit și carnete inscripționate cu impresiile sutelor și miilor de turiști care au trecut pragul casei, încă din anul 1969.
Gazda noastră a fost Petrică Sterea, cel care a copilărit la bazele cetății. Tot el a fost cel care ne-a dezvăluit secretele locului și ne-a adus la cunoștință informații ascunse în zidurile cetății.
 

Cetatea Dinogeția, mai greu de vizitat

 
Indicatoarele te ghidează către Cetatea Dinogeția. Odată ce ai intrat pe drumul de țară, încerci să-ți imaginezi cum ajungeau oamenii în cetate. Deși acum e pământ, pe vremuri era înconjurată de apă.

Există panouri ruginite și copaci de jur-împrejurul cetății, înconjurată cu un gard de sârmă care ar trebui să adăpostească situl arheologic de animalele care hoinăresc stinghere în zonă.

Panourile indicatoare pline cu informații, scrise atât în limba română, cât și în limba engleză, sunt acoperite, astăzi, de buruieni.
Situl este destul de îngrijit, iar turiștii pot vizita zidurile originale. Majoritatea vizitatorilor cetății Dinogeția obișnuiau să fie străini. Din păcate, pandemia provocată de noul coronavirus a afectat sectorul turistic, în acest caz limitând drastic numărul de persoane care-i trec pragul. Totuși, încă se bucură de vizitatori români.
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.


 
FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU
 
Citește și:                                                        

#Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials: Arrubium, o cetate cu un trecut glorios, dar părăsită și uitată astăzi
 
#sărbătoreşteDobrogea143
 
 
 
 
   

Galerie foto: