23 Jun, 2011 02:49
7233
"A plecat la vânătoare Agarici / A plecat să vâneze bolşevici". Acestea sunt versurile fredonate şi acum de foştii piloţi constănţeni, versuri la modă în anii de glorie ai aviatorului Horia Agarici, de la a cărui naştere s-au împlinit, în aprilie, 100 de ani. Acesta este cunoscut drept salvatorul Constanţei pentru că, în timpul celui de-al doilea război mondial, a reuşit să doboare trei bombardiere sovietice cu toate că a decolat cu avionul alimentat incomplet.
Horia Agarici - Memorii
Asculta mai multe audio podcast
Acelaşi
pilot dibace a salvat Cazinoul în lupta aeriană cu avioanele inamice.
Veteranii din al doilea război mondial îşi aduc aminte cu plăcere de
Agarici, o personalitate enciclopedică, un aviator de marcă şi în
acelaşi timp poet.
A salvat de la bombardament case şi oameni
Pilotul
Horia Agarici s-a remarcat pe câmpul aerian în timpul celui de-al
doilea război mondial. Pe data de 23 iunie 1941, ora 12.00, el primeşte
comanda escadrilei 53, dislocată pe aerodromul Mamaia, afectată apărării
litoralului. Neţinând seama de regulamente, locotenentul decolează fără
ordin, fără coechipier, cu un singur rezervor plin, pornind "la
vânătoare". Dintre cele şase bombardiere sovietice care se apropiau de
Marea Neagră, Horia Agarici a reuşit să doboare trei, având astfel o
contribuţie majoră în salvarea Cazinoului, emblema Constanţei, dar şi a
sute de vieţi, puse în pericol de obuzele bombardierelor inamice.
Datorită acestor fapte de vitejie pilotul a fost decorat cu medaliile
Virtutea Aeronautică Clasa a III-a, Coroana României cu Spate şi Crucea
de Fier Clasa I. Avionul pilotat de Agarici în istorica zi de 23 iunie
1941 a fost un Hurricane Mk. I.
După încheierea războiului,
căpitanul aviator Horia Agarici trăieşte o dramă socială. Eroul de
odinioară al Constanţei este trecut în rezervă şi prestează diferite
activităţi fără nici o legătură cu meseria şi pasiunea lui, zborul. Ca o
consecinţă a servitudinii faţă de Moscova a regimului comunist din
România, dar şi invidiat de superiori de-ai săi, în anul 1955 el a fost
degradat, ca şi alţi aviatori care se distinseseră pe frontul de est. A
fost reabilitat şi i-a fost redat gradul de căpitan abia în 1965. Tot
după război, între anii 1953-1955, Agarici a avut domiciliu forţat în
satul Neatârnare.
În căutarea cavalerului
Faima lui Agarici a dăinuit
peste ani şi chiar adversarii săi au ajuns să îl respecte. O poveste
incredibilă ne este povestită de inginerul Ilie Agarici, unul dintre
fiii pilotului. În timpul unui raid aerian, Agarici a observat că unul
dintre piloţii ruşi inamici nu mai avea muniţie şi, cu toate acestea, nu
l-a doborât. După câţiva ani, acel pilot rus, ajuns general, l-a căutat
pe aviatorul român. „Eram copil, aveam în jur de 10 ani. A oprit în
faţa porţii, la Eforie, o Volga neagră, din care a coborât un ofiţer rus
şi a întrebat de tata. Jale mare în familie că au venit să îl ia pe
tata. În maşină era chiar generalul rus. «Vreau să îl cunosc pe Agarici,
să văd dacă el a fost cavalerul din luptă», a spus generalul. Tata
lucra ca mecanic atunci. Dăm fuga după el. S-a dus unul dintre fraţi la
atelierul unde lucra tata. Dar mama îşi rupea mâinile. S-a speriat.
Credea că au venit ruşii să îl ducă în Siberia. Însă rusul, care era şi
el om, a venit să îl cunoască. Rusul a făcut un memoriu în ce condiţii
l-a găsit pe tata, aviator în rezervă care ¬lucra ca muncitor într-un
atelier. După aceea l-au reabilitat relativ", îşi aduce aminte inginerul
Ilie Agarici.
Cutia cu amintiri
În prezent, o placă memorială
aşezată pe faţada blocului din cartierul Tomis Nord, acolo unde şi-a
trăit ultimii ani ai vieţii Horia Agarici, aduce aminte trecătorilor de
celebrul aviator. Despre tatăl său ing. Ilie Agarici are numai cuvinte
de laudă. Nici unul dintre copiii marelui aviator Agarici nu a urmat
meseria tatălui, însă toţi au moştenit de la acesta multe ¬daruri de
suflet. „A fost o fire
optimistă. A sperat toată viaţa să îi fie recunoscute dreptul şi poziţia
lui. El nu mai spera că va cădea comunismul din zona asta. A prins
numai vremuri tulburi. Mai frumos a fost între cele două războaie
mondiale, atunci când a câştigat un concurs de zburători în Franţa", a
completat inginerul.
Suflet de poet
Pilotul
Horia Agarici a fost şi poet. A lăsat moştenire familiei sute de poezii
în volum şi manuscrise, multe dintre ele autobiografice, plus
dicţionare de toate felurile. Cunoştea foarte bine patru limbi străine
pentru care avea diplomă de traducător: engleză, germană, franceză,
italiană. Se descurca, de asemenea, în rusă. Compunea poezii în aceste
limbi străine. A tradus multe cărţi tehnice de specialitate.
Pe crucea lui Horia Agarici stă scris:
„Să nu uitaţi că: Cerul l-am iubit ca un fanatic, Beat de înălţime cu trup şi duh În fulger de mişcare Zvârlind cu corp spre infinit".sursa: romanialibera.ro
Primăria Năvodari vrea să ridice o statuie în cinstea legendarului aviator român. Dar este o iniţiativă fără cap sau cum altcumva am putea numi-o dacă aceasta va fii compusă dintr-un avion ... sovietic, un MIG?!
Vezi video >>aici<<Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*:
01 Apr, 2013 18:38
Eu am 52 de ani , am auzit de acest viteaz pilot de la socrul meu din Medgidia, Marin Alexandru fost maistru la IMUM Medgidiala sectia de vapsitorie , acum decedat.Eu sunt din Barlad, am avut rude la aviatia militara, ex .Grigore Nanu si altii , toti il dadeaua exemplu pe acest brav barbat al Romaniei.Ar trebuie ridicata o statuie in memoria acestui mare aviator roman, si ar mai trebui cartiile de istoria Romaniei sa nu omita pe nici unul din vitejii Romaniei.Eu am steagul pus pe bloc in Tomis Nord , Tulcea cu Tomis-Suceava. dumnezue sa-l odihneasca pe agarici si pe toti vitejii care au luptat pentru Romania. Sprijiniti oamenii de valoare ai Romaniei si ideiile liberale. Ar trebui sa spuna si despre monarhia Romaniei ,mai multe, fiindca , se pare ca monarhia a facut Romania Mare , trupele romanesti au ajuns pina la Budapesta, sa se faca emisiuni la TV sa stie tot poporul adevarata istorie a Romanilor, cu bune si cu rele. Desteapatate Romane, din somnul cel de moarte..
24 Jun, 2011 21:08
Draga mea Rodica,sant Olimpia,matusa ta si nora celui ce a fost marele erou HORIA AGARICI,imi pare rau sa te dezamagesc dar e chiar vocea bunicului tau,poate ca erai prea mica atunci cand il ascultai tu...cam cati ani aveai in 1982 cand a murit?Poate ca nu s ar fi exprimat nicioadata incorect dar gabdeste te ca era sub presiunea unui interviu si se intampla in cazul acesta sa nu ti prea gasesti cuvintele...nu contest ca era un om de o cultura zdrobitoare si ca rar se va mai naste un asemenea om,dar eu am stat de multe ori de vorba impreuna si pot sa spun ca Dani a dat drumul la inregistrare si eu am recunoscut vocea fara sa sa mi spuna ceva,m am cutremurat si l am intrebat ce i asta?de unde vine vocea socrului meu?imi pare rau sa te contrazic scumpa mea Rodica dar asa stau lucrurile.
24 Jun, 2011 20:38
Buna ziua, sunt Rodica Agarici, am ascultat aceasta inregistrare dar aceasta voce "NU ESTE A BUNICULUI MEU" cine a permis acest lucru sa spuna ca acesta voce este a lui tataia? Eu i-mi amintesc cum vorbea el, ma tinea mereu pe genunchi cand scria la masina de scris poeziile lui! El nu ar fi gresit nici o expresie, vazut ca stia 4 limbi......nu ar fi spus niciodata "cum se spune mai corect!?" Va rog, nu scrieti si nu bagati interviuri false............... El era prea cinstit si nu ar fi acceptat niciodata asa ceva! Era foarte bun........