Învăţământ obligatoriu de 10 clase, religie şi ea obligatorie,
rectori care pot fi demişi de ministru, geografie şi istorie cu predare
în limba minorităţilor - sunt doar câteva din prevederile legii pe care
Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului.
Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde
învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine
obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. Obligaţia de a frecventa
învăţământul de 10 clase, la forma de zi, încetează la vârsta de 18 ani.
Planurile-cadru
ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ
religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. La
solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a
tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate să nu
frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie.
În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive
obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la
această disciplină.
Învăţământul primar se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă.
În
clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6
ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a
părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în
clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani, până la
sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.
În
clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copii cu
cerinţe educaţionale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la
data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a
tutorilor legali sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa
pregătitoare şi copii cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani la data
începerii anului şcolar.
Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de programe
educaţionale de tip ,,A doua şansă", în vederea promovării
învăţământului primar pentru persoanele care, din diferite motive, nu
au absolvit acest nivel de învăţământ până la 14 ani.
Învăţământul
gimnazial este, de regulă, învăţământ de dimineaţă. Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu
autorităţile administraţiei publice locale, prin inspectoratele
şcolare, poate organiza programe educaţionale de tip „A doua şansă", în
vederea promovării învăţământului gimnazial pentru persoane care
depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din
diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar, gimnazial.
Absolvenţii
învăţământului gimnazial care nu continuă studiile în învăţământul
liceal pot să finalizeze, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un
program de pregătire profesională care permite dobândirea unei
calificări corespunzătoare Cadrului naţional al calificărilor.
Învăţământul
liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică,
cu profilurile uman şi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile
tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului; c) filiera
vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi
pedagogic.
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de
învăţământ, în funcţie de dinamica socială, economică şi educaţională,
specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1).
Durata
studiilor în învăţământul liceal - forma de învăţământ de zi - este de
3 ani pentru filiera teoretică, de 3 sau de 4 ani pentru filiera
vocaţională, şi de 4 ani pentru filiera tehnologică, în conformitate cu
planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului. Pentru formele de învăţământ seral sau cu
frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.
Învăţământul
liceal se organizează şi funcţionează, de regulă, ca învăţământ de zi.
Acesta se poate organiza şi poate funcţiona şi ca învăţământ seral sau
cu frecvenţă redusă, în unităţile de învăţământ stabilite de
inspectoratul şcolar, în colaborare cu autorităţile administraţiei
publice locale.
Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au
dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate
nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în
condiţiile legii.
În unităţile şcolare cu predare şi în limbile
minorităţilor naţionale unul dintre directori va fi un cadru didactic
din rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de
competenţă profesională.
În
cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile
minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba
maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.
În
învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile
minorităţilor naţionale, disciplinele Istoria şi Geografia României se
predau în aceste limbi, după programe
şcolare şi manuale identice cu
cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia
transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti
şi în limba română.
Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, pot să-şi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe „Şcoala după şcoală".
(2)
În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de
părinţi, prin programul „Şcoala după şcoală", se oferă activităţi
educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de
învăţare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu
organizaţii nonguvernamentale cu competenţe în domeniu.
Învăţământul
particular şi confesional se organizează conform principiului nonprofit
în unităţi de învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile şi
formele, conform legislaţiei în vigoare. Criteriile, standardele şi
indicatorii de performanţă pe care trebuie să le
îndeplinească
unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt
identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de
învăţământ de stat.
Evaluarea performanţelor elevilor
La
finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice,
socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a
dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
La finalul
clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează
şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi
matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite
pentru elaborarea
planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele
evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor
şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.
La
finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a
competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul
testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la
nivel primar.
La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza
unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea elevilor
prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi
ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba
modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile
minorităţilor, şi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate
pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor
şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu.
Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se
comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional
al elevului.
La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor
elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar
testelor internaţionale.
Evaluarea se face prin următoarele probe:
a)
o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor de comunicare în
limba română, limba maternă şi într-o limbă de circulaţie
internaţională - probă scrisă;
b) o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor la matematică şi ştiinţe - probă scrisă;
c) o probă de evaluare a competenţelor de utilizare a calculatorului - probă practică;
d) o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale - probă orală.
(6) Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.
Admiterea la liceu se realizează după următoarea procedură:
a)
în cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul locurilor
oferite de liceu, admiterea se va realiza pe baza portofoliului
educaţional al elevului;
b) în cazul în care numărul de candidaţi
este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu, admiterea se
face luând în calcul, în proporţie de 70% portofoliul educaţional al
elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi
media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a
IX-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere
stabilită de liceu.
Bacalaureatul
La
finalul clasei a XII-a/a XIII-a se va susţine examenul naţional de
bacalaureat. Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea
următoarelor probe:
A. proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
B.
proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în
limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o
limbă a minorităţilor naţionale;
C. proba de evaluare a competenţei
lingvistice la o limbă de circulaţie internaţională studiată pe
parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin
nivelul de
competenţă corespunzător Cadrului European Comun de
Referinţă pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul
învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională
pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au
dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste
examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
D.
proba de evaluare a competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se
exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene
recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul
învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru
certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi la
echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi
conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului;
E. probe scrise de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal, după cum urmează:
a) probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările;
b)
probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru
elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au
urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
c) două probe scrise, diferenţiate, după cum urmează:
1. pentru profilul real din filiera teoretică:
(i). matematică;
(ii).probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie, informatică.
2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:
(i). geografie sau istorie;
(ii). probă transdisciplinară din ştiinţe socio-umane.
3. pentru filiera tehnologică:
(i). probă scrisă disciplinară specifică profilului;
(ii). probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire.
4. pentru filiera vocaţională:
(i). probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării;
(ii). probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
Elevii
din învăţământul de stat şi particular beneficiază de tarif redus cu
50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran,
precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot
parcursul anului calendaristic.
Cum sunt conduse şcolile
Unităţile
de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de
consiliile de administraţie şi de directori, ajutaţi, după caz, de
directori adjuncţi. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile
de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral şi
cu comitetul de părinţi.
În unităţile de învăţământ care au numai
funcţia de director, consiliul de administraţie este format din 9
membri, iar în unităţile de învăţământ care au şi funcţia de director
adjunct, consiliul de administraţie este format din 13 membri.
Învăţământul
superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute,
şcoli de studii superioare şi altele asemenea.
Instituţiile de
învăţământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale.
Aceste instituţii au personalitate juridică, au caracter non-profit şi
sunt apolitice. În funcţie de natura patrimoniului, se clasifică în
publice şi private, conform prevederilor art. 8 alin.(1).
Ministrul poate revoca rectorul
Răspunderea publică obligă orice instituţie de învăţământ superior de stat sau particulară:
a) să respecte legislaţia în vigoare, Carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul învăţământului superior;
b)
să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la
asigurarea şi evaluarea calităţii în învăţământul superior;
c) să
respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în
codul de etică şi deontologie profesională aprobat de Senatul
universitar;
d) să asigure eficienţa managerială şi eficienţa cheltuirii banului public;
e) să asigure transparenţa tuturor deciziilor şi activităţilor sale, conform legislaţiei în vigoare;
f)
să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic
auxiliar şi de cercetare, precum şi drepturile şi libertăţile
studenţilor.
(2) În cazul universităţilor confesionale, răspunderea
publică presupune respectarea statutului şi a prevederilor dogmatice şi
canonice specifice cultului respectiv.
Art. 117. - (1) În cazul în
care se constată nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 116,
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului aplică în
termen de maximum 3 luni una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a) sesizează Senatul universitar;
44
b)
revocă rectorul, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului, în baza constatării Consiliului de Etică şi
Management Universitar, cu consultarea Senatului universitar. În termen
de maximum 5 zile lucrătoare de la data emiterii ordinului de revocare,
Senatul universitar are obligaţia să desemneze un prorector care
reprezintă universitatea şi care devine ordonator de credite până la
confirmarea unui nou rector de către ministrul educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului. În termen de 3 luni de la emiterea ordinului
de revocare, Senatul universitar finalizează procedurile de desemnare a
unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi
trimite spre confirmare ministrului educaţiei, cercetării, tineretului
şi sportului numele noului rector;
c) reduce sau elimină temporar sau definitiv accesul la finanţările din surse publice;
d) propune Guvernului iniţierea unui proiect de lege de desfiinţare a instituţiei de învăţământ superior în cauză.
(2)
Constatarea încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 116 se face de
către Consiliul de Etică şi Management Universitar din care fac parte 3
reprezentanţi numiţi de către Consiliul Naţional al Rectorilor, 3
reprezentanţi numiţi de către Ministerul Educaţiei, Cercetării
Tineretului şi Sportului şi câte un reprezentant numit de către ARACIS,
Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS),
CNCSIS, federaţiile sindicale reprezentative din învăţământul superior
şi federaţiile naţionale ale studenţilor.
(3) Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură protecţia intereselor, a
drepturilor şi a libertăţilor personalului şi studenţilor din
instituţiile de învăţământ superior sancţionate.
500 de euro în contul fiecărui elev
Statul
sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea
sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul
de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil
la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia.
Suma este acordată în scop educaţional în beneficiul titularului, din
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale.
(2) Suma se depune într-un cont de depozit,
denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă, deschis la
Trezoreria Statului pe numele copilului, de oricare dintre părinţii
fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al
copilului, pe baza certificatului de naştere.
(3) Părinţii
copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul prevăzut la alin.(2)
un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile
din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont.
(4)
Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. (2) se plăteşte
dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului
finanţelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit
constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat,
din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
Sursa:
Realitatea.net
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: