Promisiunile USL din vremea când era în opoziţie au fost acoperite doar
în foarte mică măsură. Dintre cele îndeplinite, majoritatea au legătură
cu ajutoarele sociale, pensiile şi salariile bugetarilor. Dar şi ele au
fost "mâncate" de inflaţie
Victor Ponta
Cu doar câteva zile
înainte de alegerile parlamentare, Victor Ponta cere votul românilor
pentru a continua pe o perioadă de patru ani ceea ce a început în luna
mai. Este, prin urmare, un moment bun pentru a privi ce lasă în urmă
actualul premier şi a ne da seama dacă patru ani în plus ar fi unii de
miere sau, dimpotrivă, de fiere.
Dacă ne luăm după partenerii săi
din USL, a oprit furturile din banul public, a îndeplinit obiectivul
consolidării fiscale, a mărit pensii şi salarii, a făcut un buffer de
urgenţă şi a luat măsuri de încurajare economică.
Dacă ne luăm
după adversarii săi, a făcut exact opusul. Într-un bilanţ ad-hoc
realizat la şapte luni de guvernare Ponta, Adriean Videanu,
coordonatorul campaniei electorale a ARD, a declarat chiar că situaţia
economică ar fi fost mai bună dacă România nu avea deloc Guvern în
ultimele şapte luni. „Evoluţia macroeconomică după şapte luni de
guvernare Ponta este una absolut dezastruoasă pentru România.
Victor
Ponta şi USL distrug pas cu pas economia românească. Fiecărui român, în
medie, lunar, Victor Ponta i-a furat peste 100 lei din portofel.
Revenirea salariilor bugetarilor, pentru a acoperi toate aceste
creşteri, ar fi trebuit să fie minim 9,6% faţă de 7,4%", a spus Videanu.
Dincolo
de declaraţii de campanie însă, rămân indicatorii economici seci, dar
expresivi. Cei mai mulţi dintre ei nu par să fie în favoarea
premierului.
Victor Ponta a fost dezavantajat de un context
european instabil şi de o recoltă agricolă slabă, dar şi-a făcut şi
singur viaţa grea fiind preocupat mai mult de lupta politică decât de
guvernare. După cum spunea el însuşi, 75% din durata şedinţelor de
Guvern era dedicată strategiei anti-Băsescu.
CREŞTERE PIB
În
luna martie, prognoza de creştere economică a Guvernului pentru 2012
era de 1,7%, iar a FMI de 1,5-2%. Între timp, din cauza înrăutăţirii
performanţelor economiei, prognoza Guvernului a ajuns la 1%, iar cea a
FMI la 0,9%, în timp ce băncile se aşteaptă la o stagnare sau la
creşteri sub 0,5%. După primele nouă luni din 2012, creşterea economică
era de doar 0,2%, singurul trimestru pe plus fiind aprilie-iunie.
INFLAŢIE
Creşterea
preţurilor din octombrie 2011 până în octombrie 2012 a fost de 4,96%,
de la începutul anului preţurile urcând cu 4,28%. În luna aprilie,
inflaţia era de doar 1,8% faţă de aceeaşi lună din 2011, rezultatul unor
eforturi îndelungate de calmare a preţurilor.
Cele mai mari
scumpiri în primele zece luni ale anului au fost la citrice (27%),
cartofi (21%), fasole (20%), ulei (10%), unt (7,78%), mălai (7,67%) şi
combustibili (6,78%).
CURS VALUTAR
Într-o economie
dependentă de importuri şi de intrările de capital străin, un curs
valutar slab a tras după el mulţi alţi indicatori, printre care inflaţia
şi nivelul de trai. În cele şapte luni de guvernare USL, un euro a
urcat cu 2,7%, de la 4,4 lei până la 4,52 lei.
Singurii din
regiune care au „reuşit" o performanţă mai proastă sunt vecinii din
Republica Moldova, a căror monedă s-a depreciat cu aproape 5% faţă de
euro în acelaşi interval. Forintul şi zlotul polonez au crescut, coroana
cehă şi hryvnia ucraineană au rămas pe loc, iar dinarul sârbesc a
scăzut cu 1,3%.
PUTERE DE CUMPĂRARE
Nivelul
de trai mai bun al cetăţenilor este scopul final al oricărui Guvern.
Din aprilie până în septembrie, salariul mediu net în România a scăzut
de la 1.553 lei pe lună la doar 1.538 lei pe lună, în acelaşi interval
preţurile crescând în medie cu 2,74%. În termeni reali, scăderea
salariului, şi deci a puterii de cumpărare, este de 3,6%. Dacă luăm în
calcul creşterea cu 8% a salariilor bugetarilor, rezultă că impactul
asupra ne-bugetarilor este considerabil mai mare, deşi aceştia sunt cei
care susţin statul.
DEFICIT BUGETAR
Deficitul a fost
„perla coroanei" pentru Victor Ponta, singurul lucru important cu care
s-a putut lăuda pe bună dreptate. Nu neapărat pentru că ar fi
îmbunătăţit lucrurile, însă cel puţin le-a păstrat în parametrii
prestabiliţi. După primele zece luni, deficitul era de 1,19% din PIB,
departe de limita de 2,2% stabilită. După primul trimestru, acesta era
de 0,56% din PIB. Deficitul e însă şi cel cu care se poate jongla cel
mai bine, iar ţinerea lui pe loc s-a datorat inclusiv întârzierii
plăţilor către cei cărora statul le e dator.
DATORIE PUBLICĂ
Datoria
guvernamentală totală a scăzut între începutul lunii mai şi sfârşitul
lunii septembrie cu 0,44%, mai exact cu aproape un miliard de lei.
Exprimată ca procent din PIB, datoria guvernamentală a scăzut de la
34,7% până la 34,5%. Un motiv este ţinerea sub control a deficitului
bugetar, însă altul este accesul limitat la pieţele financiare în
perioada scandalului economic din vară, atunci când Ministerul de
Finanţe a anulat mai multe emisiuni de împrumuturi din cauza dobânzilor
prea mari.
DOBÂNZI
Costurile împrumuturilor au crescut
pentru toată lumea în ultimele şapte luni. Dobânda interbancară ROBOR la
trei luni a crescut de pe data de 7 mai, când a venit la putere
actualul Guvern, cu aproape două puncte procentuale, de la 4,51% pe an
până la 6,30%. Efectul s-a resimţit în întreaga economie, fie că vorbim
de persoane fizice sau de firme care au credite în derulare. Statul, la
rândul său, se împrumuta în aprilie la dobânzi de circa 5%, iar acum o
face la 6,34%.
FONDURI EUROPENE
Absorbţia fondurilor
europene este capitolul la care Guvernul a rămas, din păcate, repetent.
Dacă la începutul mandatului avea ambiţii mari în acest sens, premierul a
capitulat repede, dând vina pe predecesori pentru dezastrul la care s-a
ajuns. Gradul de absorbţie era la 31 octombrie de 9,72%, în creştere
uşoară faţă de 7,46% la 30 aprilie.
Un motiv important a fost
blocarea plăţilor la jumătatea anului pe mai multe programe
operaţionale. Din păcate, după şase luni nu s-a schimbat nimic, iar acum
suntem în pericol să pierdem cea mai mare parte a banilor alocaţi de UE
pentru perioada 2007-2013.
PRIVATIZĂRI
Guvernul
Ponta a respectat doctrina socialistă, făcând orice pentru a păstra sub
controlul statului cât mai multe companii. La Oltchim a pus la cale un
simulacru de privatizare, predestinată eşecului, Hidroelectrica a
plasat-o în insolvenţă, iar restul privatizărilor au fost amânate pe
termen nedeterminat.
MANAGERI PRIVAŢI
Măsura asumată în
faţa FMI a fost aplicată pe modelul balcanic consacrat deja. Portul
Constanţa va fi condus de şeful organizaţiei locale a PSD, iar Canalul
Dunăre-Marea Neagră de un fost consilier local PSD, afacerist cu statul
de mai multă vreme. În conducerea Tarom şi-au făcut loc un fost ministru
şi un consilier judeţean de la PNL, iar directorul general selectat
iniţial a demisionat înainte de a-şi prelua mandatul.
INVESTIŢII
Au
fost inaugurate trei porţiuni de autostradă, începute de mai mulţi ani.
Pe de altă parte, a fost reziliat contractul pentru o parte a
autostrăzii Nădlac-Arad, bugetul CNADNR a fost sacrificat pe altarul
ajutoarelor sociale, iar magistrala 5 de metrou a rămas cu bugetul la
jumătate.
EXPORTURI
Sunt printre puţinele lucruri care au
mers cât de cât bine în guvernarea Victor Ponta. Exporturile exprimate
în lei au crescut în perioada mai-septembrie 2012 cu 5,06%, însă au
scăzut cu 1,4% în euro, faţă de perioada similară din 2011. Unul din
motivele creşterii în lei este tocmai deprecierea leului, care le-a
oferit exportatorilor un avantaj pe plan internaţional.
Citeşte întregul articol AICI.
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: