Clasificarea universităţilor, dar şi numărul redus aproape la
jumătate al studenţilor din cauza bacalaureatului exigent îi fac pe
rectori să se gândească la posibilitatea unor fuziuni care să aducă mai
mulţi bani şi să poată susţine un învăţământ de calitate
Rezultatele catastrofale de la bacalaureat au scăzut cu peste o sută
de mii numărul posibililor studenţi din acest an universitar. Multe
facultăţi au anunţat că au locuri şi pentru a doua sesiune, dar nici la
bacalaureatul de toamnă numărul celor care au luat examenul nu a crescut
foarte mult. Din cei peste o sută de mii de candidaţi, doar aproape
19.000 au luat bacalaureatul în toamnă şi au avut astfel posibilitatea
să se înscrie la facultăţile care mai aveau locuri libere.
În anul
universitar 2011-2012 sunt 62.850 de locuri la ciclul universitar de
licenţă, pentru master sunt 35.600 de locuri, iar pentru doctorat sunt
aproximativ 3.500 de locuri. Deşi nu toate au fost ocupate,
universităţile tradiţionale au avut totuşi candidaţi pe locurile
oferite.
Elevii care au luat bacalaureatul în acest an nu s-au mai
îndreaptat spre universităţi cu viitor incert, iar universităţile bune
au avut mai mulţi candidaţi pentru că elevii sunt mândri că au o diplomă
de bacalaureat care înseamnă ceva, spunea ministrul Educaţiei, Daniel
Funeriu.
Noul an universitar, chiar şi cu mai puţini studenţi, va
fi marcat de schimbări majore aduse de Legea educaţiei. Unele ar putea
fi considerate chiar radicale în sistemul de învăţământ superior din
ultimii ani.
În noul an universitar, universităţile sunt
clasificate în funcţie de misiunea lor specifică în universităţi până la
nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master şi respectiv
cele mai bune până la nivel de doctorat.
Într-un sistem
universitar schimbat, universităţile mici s-ar putea să nu mai facă faţă
singure în viitor cerinţelor şi să solicite sprijin instituţiilor de
învăţământ superior puternice, cu care ar putea fuziona.
Anul
2011-2012 va fi pentru învăţământul superior din România unul crucial
tocmai pornind de la ideea că pentru prima dată se pune accent pe
calitate în învăţământul superior, dar şi pentru că universităţile vor
trebui să se asocieze, spunea recent rectorul Universităţii Bucureşti,
Ioan Pânzaru.
Prima fuziune, între Universitatea de Medicină şi
Farmacie şi Universitatea Politehnica din Timişoara, a fost deja
anunţată. Decizia consorţiului dintre cele două instituţii de învăţământ
superior a fost considerată una istorică, fiind încurajată de
Ministerul Educaţiei.
Universităţile sunt încurajate să fuzioneze
şi de primirea unei finanţări suplimentare. Legea educaţiei prevede că
pentru promovarea calităţii şi creşterea eficienţei sistemului de
învăţământ superior, pentru creşterea vizibilităţii internaţionale şi
pentru concentrarea resurselor, universităţile de stat şi cele
particulare pot să se constituie în consorţii universitare sau pot să
fuzioneze într-o singură instituţie de învăţământ superior cu
personalitate juridică.
Instituţiile de învăţământ superior sunt
deja împărţite în cele trei categorii, respectiv universităţi centrate
pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau
universităţi de educaţie şi creaţie artistică, precum şi universităţi de
cercetare avansată şi educaţie.
Mai mult, locurile la doctorat şi
masterat au fost date numai după clasificarea universităţilor,
considerată de autorităţi perfectibilă.
O noutate a anului
universitar care începe în 3 octombrie este şi admiterea la doctorat pe
bază de concurs. Din acest an universitar, conducătorii de doctorat vor
fi evaluaţi în vederea acreditării. De asemenea, va fi aplicat şi "Codul
studiilor doctorale", care ar urma să încheie "perioada doctoratelor
date pe bandă rulantă", pentru că acestea vor fi distribuite pe bază de
competiţie. Cei mai buni profesori universitari vor câştiga burse
doctorale, urmând ca ei şi şcolile doctorale din care fac parte să-şi
angajeze doctoranzii. Accentul în noul cod al studiilor doctorale este
pus pe partea de cercetare, în elaborarea tezei de doctorat.
Important
în noul an universitar este, din punctul de vedere al universităţilor,
şi acreditarea domeniilor de masterat. Vor face acest tip de pregătire
numai acele instituţii de învăţământ superior care pot face dovada
pregătirii lor şi, totodată, vor fi acreditate şcolile doctorale. Dacă
până acum se putea organiza doctorat nu numai pe locuri de la buget, dar
şi cu taxă, din acest an universitar şi până în decembrie 2012
acreditarea şcolii doctorale se va face numai dacă acestea respectă
criteriile de calitate.
Totodată, evaluatorii ARACIS trebuie să îndeplinească "standarde de conferenţiar".
Noul
an universitar aduce în premieră şi Statutul studentului, care cuprinde
drepturile şi obligaţiile acestuia, printre care accesul la învăţământ
gratuit şi dreptul de a cunoaşte mecanismele de stabilire a taxelor de
studii şi a altor taxe percepute de universitate. În universităţi este
interzisă orice discriminare directă sau indirectă faţă de student
bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, rasă, etnie,
religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie
familială, apartenenţă ori activitate sindicală. În plus, studenţii nu
pot fi sancţionaţi sau discriminaţi pentru critica privată sau publică
adusă argumentat instituţiei de învăţământ superior sau pentru
exprimarea opiniei personale în acest sens, atunci când aceştia respectă
prevederile legislaţiei în vigoare.
De asemenea, prin Legea
educaţiei a fost constituit Registrul Matricol Unic al Universităţilor
din România, o bază de date electronică în care vor fi înregistraţi toţi
studenţii din universităţile de stat sau particulare acreditate sau
autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru a se asigura un control
riguros al diplomelor. Studenţii pot fi reprezentaţi în toate
structurile decizionale şi consultative din universitate.
Noul an
universitar aduce cu el şi alegeri ale noilor stucturi de conducere ale
universităţilor, pentru prima dată fiind parte în acest proces întreaga
lume academică. Legea educaţiei prevede ca variante de desemnare a
rectorului "concursul public" şi "alegerile generale prin vot universal,
direct, secret şi egal". Modul în care va fi desemnat rectorul este
stabilit de comunitatea academică a universităţilor.
Legea
educaţiei conţine prevederi clare referitoare la rectori, una dintre
acestea fiind că "persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de
demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada
îndeplinirii mandatului". Durata mandatului de rector este de patru ani.
Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs,
conform prevederilor cartei universităţii. O persoană nu poate fi rector
al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior pentru mai mult de opt
ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de
întreruperile acestora.
După împlinirea vârstei de pensionare,
ocuparea oricărei funcţii de conducere în universităţile de stat,
particulare şi confesionale este interzisă, cu excepţia mandatelor în
exerciţiu la data intrării în vigoare a legii.
Persoanele care
exercită o funcţie de conducere sau de demnitate publică au dreptul de a
li se rezerva postul din sistemul educaţional, dar nu pot exercita
funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului. Funcţia de rector
este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui
partid politic pe perioada exercitării mandatului.
Legea
menţionează că profesorii din învăţământul universitar se pensionează la
65 de ani, după această vârstă putându-şi continua activitatea
didactică pe baza de contract cu unitatea de învăţământ, care poate fi
reînnnoit anual, fără a fi supus reglementărilor privind cumulul
salariu-pensie.
Legea educaţiei instituie condiţii stricte de
studii pentru ocuparea funcţiilor didactice, cei aflaţi în situaţii care
nu sunt conforme celor legale având la dispoziţie un termen de patru
ani pentru a-şi reglementa situaţia. De asemenea, prevede evaluarea la
intervale de maximum cinci ani a rezultatelor şi performanţelor
activităţilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de
cercetare dintr-o universitate. Evaluarea de către studenţi a prestaţiei
cadrelor didactice este obligatorie, iar rezultatele evaluărilor sunt
informaţii publice.
Legea defineşte ca abateri grave de la buna
conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară:
plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori; confecţionarea de
rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive; introducerea de
informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare. Actul
normativ interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de
către persoane dovedite că au realizat abateri grave de la buna conduită
în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară.
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: