PE avertizează "Presiunile asupra unor ţări, precum România, reprezintă un risc major"

Parlamentul European (PE) a aprobat, ieri, o rezoluţie redactată de europarlamentarul român Ioan-Mircea Paşcu, în care se arată că e nevoie de o gestionare responsabilă din partea UE a realităţii strategice din zona Mării Negre, unde Rusia a lansat un proces de militarizare pe termen lung. Eurodeputaţii "remarcă cu îngrijorare că anexarea ilegală a Crimeii a determinat o schimbare semnificativă a peisajului strategic din bazinul Mării Negre şi din zona adiacentă" şi "consideră că acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă revenirea acesteia la abordarea ostilă bazată pe contrapunerea celor “două blocuri”", atrăgând atenţia că, "prin ocuparea întregii peninsule, Rusia a câştigat o platformă de lansare foarte importantă atât către vest (Balcanii, Transnistria şi gurile Dunării), cât şi către sud (regiunea estică a Mediteranei), unde Rusia şi-a stabilit un grup operativ naval permanent, precum şi că anexarea ilegală a Crimeii oferă Rusiei un “Kaliningrad de sud”, un alt avanpost în vecinătatea imediată a NATO".
Totodată, rezoluţia exprimă preocuparea faţă de "intensificarea presiunii Rusiei asupra frontierelor estice ale UE, inclusiv asupra României, Poloniei şi statelor baltice, ceea ce reprezintă un risc major".
Parlamentul European este "profund îngrijorat de actuala consolidare a capacităţilor militare defensive, dar şi ofensive, ale Rusiei în Marea Neagră şi de extinderea şi modernizarea planificată a flotei Rusiei din Marea Neagră, ce presupune achiziţionarea a şase noi submarine diesel moderne de tip Rostov pe Don şi a şase noi fregate de tip Amiralul Grigorovici", reamintind că poziţionarea unor capabilităţi aeriene ofensive, precum şi modernizarea infrastructurilor militare din Crimeea vor consolida poziţia militară ofensivă a Rusiei şi capacitatea sa de a proiecta putere în afara teritoriului său".
De asemenea, PE constată cu îngrijorare că Rusia "şi-a mărit semnificativ capacităţile de apărare aeriană şi navală în bazinul Mării Negre, desfăşurând noi rachete de apărare navală (anti-nave, cu o rază de acţiune de 600 km, ce pot ajunge la Strâmtoarea Bosfor) şi asigurându-se că avioanele de luptă ruse controlează aproximativ trei sferturi din spaţiul aerian al bazinului Mării Negre (triplându-şi practic numărul de aeroporturi în Crimeea)". În acest context, Franţa este îndemnată să abandoneze "fără echivoc şi definitiv vânzarea de nave de asalt amfibie către Rusia".
Totodată, se exprimă regretul cu privire la faptul că iniţiativele de cooperare în domeniul securităţii BLACKSEAFOR şi Armonia Mării Negre"s-au dovedit a fi prea slabe şi sunt în prezent paralizate". Raportul subliniază faptul că regiunea Mării Negre ar trebui "să fie cu adevărat prioritară pentru Uniunea Europeană", iar, în condiţiile în care actualul format al Sinergiei Mării Negre (SMN) nu mai este de actualitate, se solicită Comisiei Europene şi SEAE să elaboreze "o strategie cuprinzătoare a UE pentru regiunea Mării Negre".
În acest sens, Alianţei Nord-Atlantice i se solicită "să continue să îşi dezvolte capabilităţile de apărare cibernetică şi de apărare antirachetă, inclusiv în regiunea Mării Negre, şi să elaboreze planuri operative pentru descurajarea şi contracararea războiului asimetric şi hibrid".
Se subliniază faptul că NATO ar trebui "să îşi păstreze superioritatea navală şi aeriană generală în bazinul Mării Negre şi să-şi menţină capacitatea de a monitoriza această regiune". După votul din plen, rezoluţia urmează să fie trimisă Consiliului, Comisiei Europene, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, guvernelor şi parlamentelor statelor membre ale UE, precum şi tuturor ţărilor de la Marea Neagră.