Traian Băsescu, despre cum se luptă Europa cu criza

Liderii europeni au reacţionat miercuri în faţa ameninţărilor reprezentate de un posibil nou val al crizei, cu epicentrul în Grecia Preşedintele Traian Băsescu vorbeşte joi seara la TVR despre cum vor şefii de state de pe bătrânul continent să-şi salveze ţările din faţa crizei.

"E depăşirea unui moment critic, fără să putem spune că s-a depăşit criza, iar această restructurare a datoriilor permite Greciei să-şi continue programele de realizare a echilibrelor macroeconomice. S-a depăşit un moment extrem de riscant, iar Grecia are perspectiva redresării prin efort propriu."

Este clar că soluţia pentru Grecia a fost găsită în primul rând datorită băncilor, care au acceptat o implicare a sectorului privat mult mai mult decât ar fi dorit acum o lună. Băncile acceptaseră restructurarea a 40% din datoria băncilor, peste noapte s-a ajuns la 50%, doamna Merkel şi-ar fi dorit 60%. Ea a fost prima care a spus că trebuie implicat şi sectorul privat. Oricum Germania e cel mai mare plătitor.

Datoriile scadente pe care le avea Grecia în perioada următoare au suferit două operaţiuni: una, datoriile imediate se ridicau la circa 100 de miliarde de euro, ele vor fi reeşalonate pentru 20 de ani, 15 ani, nu ştiu, nu la dobânda care este percepută Greciei, ci la dobânda zonei euro, care este 1,5 procente, nu 15 cât este perceput euro.

Grecia nu e iertată, ci ajutată. Este clar că nu este o soluţie morală, dar ce este moral în faţa unei crize, decât să produci un dezastru al zonei euro şi al întregii Europe. Ne-ar afecta şi pe noi, economia noastră ar fi foarte afectată dacă se produce derapajul Greciei.

Băncile vor încerca să-şi recupereze parte din pierdere. De aceea una din măsuri este capitalizarea băncilor, vorbim de 109 miliarde de euro, băncile care au avut un număr mai mare de obligaţiuni de stat greceşti scadente acum vor apela la aceşti bani. Pe de altă parte nu exclud posibilitatea că băncile aflate în această situaţie să încerce o luptă şi în zona dobânzilor. Eu m-am temut de reducerea masivă a fluxurilor de capital spre piaţa românească.

BNR exercită o supraveghere a băncilor greceşti din România, nu sunt semnale că s-ar fi produs retrageri masive de capital. Nouă ne-a fost teamă de o eventuală evoluţie negativă şi am dorit să ne asigurăm într-un fel sau altul.

Pe toţi ne afectează austeritatea, în mod deosebit în zona creşterii, mai ales atunci când ea e susţinută pe consum. Nici nu se poate merge înainte pe ideea creşterii datoriilor statului. Împrumuturile grevează tot mai mult proiectele de dezvoltare.