Prin fumul lumânării cu luciu de opal Ceaţa vorbelor tale întunecă apele; Privesc furtuna palidă iscată în pahar. Mâini grele strivesc în pian clapele.
Respirație cu lacrimi reci de tăcere, Cuvinte-fantomă cad încet și topesc Mucul lumânării care arde-n durere. Ploi aiurite din inima mea izvorăsc,
Vin calde, apoi se transformă-n zăpadă. Iubirea-i egoistă, zid tragic între noi.
Furtunii din paharul cu apă-i suntem pradă, Nu ştim trăi ca Unul, păcat că suntem doi!
Poezia face parte din cuprinsul volumului „Chipurile Trezirii“, autor Valentina Popescu.
Citește și:
#citeșteDobrogea„Chipurile trezirii”, în viziunea Valentinei Popescu
Lansare de carte la Consiliul Județean Călărași. Valentina Popescu și-a lansat volumul de poezii „Chipurile Trezirii“ (galerie foto)
Sursă foto: Arhivă ZIUA de Constanța
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: